Unul dintre subiectele aflate pe agenda discutiilor dintre premierii român, Marcel Ciolacu, si ucrainean, Denis Smihal, a fost legat de gasirea moastelor Sfintei Teodora de la Sihla, aflate pe teritoriul Ucrainei, si a mormintelor a doi eroi nationali ai Ucrainei, aflate pe teritoriul tarii noastre. Agentia de presa a Patriarhiei a anuntat chiar ca Ucraina este dispusa sa returneze României moastele Sfintei Teodora, la schimb cu ramasitele celor doi eroi. Potrivit Basilica.ro, Sfânta Teodora a trait în secolele XVII-XVIII, iar dupa moartea ei, moastele au fost cedate Manastirii Pecerska din Kiev de familia domnitorului moldovean Mihail Sturza. Teodora s-a nascut la jumatatea secolului al XVII-lea, în satul Vânatori, judetul Neamt, potrivit agentiei de presa a Patriarhiei Române, Basilica.ro. „Tatal ei, Stefan Joldea Armasul, avea dregatorie ostaseasca, asa cum si numele îl arata, fiind paznic al Cetatii Neamtului si armas, adica fauritor de arme pentru cei ce aparau vestita cetate a Moldovei. Mama sa, al carei nume nu este cunoscut, se îngrijea de cele ale casei si de buna crestere, în frica de Dumnezeu, a celor doua fiice, Teodora si Maghita (Marghiolita)”, mai scrie sursa citata. Sora mai mica a Teodorei a murit, iar Teodora, desi voia sa se calugareasca, a fost totusi casatorita de parintii ei „cu un tânar evlavios din cetatea Ismail”. În cele din urma, Teodorei i s-a permis „sa îmbratiseze viata monahala”, iar sihastrii si duhovnicul ei au îndemnat-o spre viata de sihastrie. Ea a ajuns astfel la Schitul Varzaresti, în Vrancea, iar dupa doi ani, sotul ei s-a calugarit si el în Schitul Poiana Marului. Dupa câtiva ani la Varzaresti si dupa ce schitul a fost ars de turci, Teodora s-a retras în muntii Vrancei împreuna cu stareta ei, iar mai apoi a ajuns în padurile Neamtului, în jurul schiturilor Sihastria si Sihla. „Cu binecuvântarea ieroschimonahului Varsanufie, egumenul Sihastriei, fericita Teodora a fost încredintata duhovnicului Pavel, care a dus-o în pustie, în apropierea Schitului Sihla, sfatuind-o sa ramâna acolo pâna la moarte, daca va putea rabda asprimea vietii pustnicesti, iar de nu va putea suferi ispitele si frigul iernii, sa se aseze la o sihastrie de calugarite. Asa a ajuns fericita Teodora în muntii Sihlei, iar un sihastru batrân i-a oferit chilia sa, care se afla sub stâncile uriase ale Sihlei, iar el si-a cautat adapost si mai tainic în alta parte. Acolo s-a nevoit Cuvioasa cu barbatie multi ani, ostenindu-se singura în post si rugaciuni de toata noaptea, în lacrimi si mii de metanii, departe de lume. Numai Cuviosul Pavel din Sihastria, duhovnicul ei, o cerceta din când în când, o marturisea, o sfatuia, o împartasea cu Sfintele Taine si îi ducea cele de trebuinta”, scrie Basilica.ro. Canonizata în 1992 Cuvioasa Teodora si-a petrecut restul vietii în singuratate si rugaciune, iar ultimii ani a stat ascunsa într-o pestera din zona, unde a murit si a fost îngropata de preotii care i-au facut ultima slujba. „Aceasta s-a petrecut în al treilea deceniu al secolului al XVIII-lea”, potrivit Basilica.ro. Dupa moartea ei, pentru a fi pomenita, între anii 1725-1780 s-a ridicat Schitul Sihla, „o bisericuta de lemn si câteva chilii, având hramul Schimbarea la Fata, care, cu unele adaugiri si prefaceri, dainuieste si azi”. Trupul Sfintei Teodora a ramas în pestera pâna prin anii 1828-1835, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a asezat moastele ei în racla si le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Apoi, zidind o biserica noua la mosia lui din satul Miclauseni, Iasi, le-a adus în aceasta biserica. În anul 1853, familia Sturza a convenit cu staretul Manastirii Pecerska (Lavra Pecerska) din Kiev sa dea sfintele moaste în schimbul unor vesminte preotesti si arhieresti. „Asa s-au înstrainat moastele Sfintei Teodora din patria ei si se pastreaza în pesterile de la Pecerska, asezate în racla de mult pret, pe care sunt scrise aceste cuvinte: Sfânta Teodora din Carpati”, mai mentioneaza Basilica.ro. La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o, trecând-o oficial în rândul Sfintilor, cu zi de praznuire la 7 august. Tot atunci s-au facut si demersuri pentru repatrierea moastelor Sfintei Teodora de la Sihla, însa au ramas fara rezultat. Discutiile dintre autoritatile române si cele ucrainene au fost reluate însa, iar dupa vizita premierului Marcel Ciolacu la Kiev cele doua guverne au adoptat o declaratie comuna, în care a fost abordat si acest subiect. Potrivit declaratiei comune, cei doi premieri au remarcat „importanta lucrarilor legate de organizarea cautarii moastelor Sfintei Teodora în Ucraina si a mormintelor hatmanilor Pylyp Orlyk si Ivan Mazepa în România”. Agentia Basilica.ro a titrat chiar ca Ucraina este dispusa sa ofere României moastele Sfintei Teodora, la schimb cu ramasitele celor doi eroi nationali ucraineni.
