Sala Pasilor Pierduti din Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi a fost spatiul în care s-a organizat ieri târgul de promovare a afacerilor înfiintate de studenti cu sprijinul proiectului „Educatia juridica si antreprenoriala – cheia succesului în afaceri! (IUS SMART)”. Câteva dintre afacerile finantate cu fonduri europene din cadrul proiectului si-au expus produsele, iar tinerii antreprenori si-au pregatit si adaptat ofertele astfel încât sa stârneasca interesul posibililor clienti din rândul profesorilor si al studentilor, fie ca e vorba de consiliere psihologica, educatie medicala, produse si servicii de optica, de pielarie sau servicii auto. Pasii vizitatorilor s-au pierdut însa, probabil, prin alte sali, iar în târgul din Sala Pasilor Pierduti antreprenorii si-au exersat discursul de promovare a produselor mai mult în fata jurnalistilor. „Sunt afaceri initiate de studenti din diferite cicluri de studii ai studentilor din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Fiecare dintre beneficiari a primit o finantare de 90.000 – 100.000 de euro. Afacerile au pornit de la zero, de la idee si cele mai bune 21 de planuri de afaceri au primit aceste finantari. Practic, la momentul de fata suntem în etapa finala a proiectului, în care monitorizam sustenabilitatea afacerilor si încercam sa-i ajutam sa se promoveze”, a explicat în momentul de deschidere a târgului Nicolae-Horia TIT, managerul proiectului IUS Smart, lector universitar la Universitatea ”Al. I. Cuza”. Asta nu înseamna ca afacerile dezvoltate de câstigatorii fondurilor europene puse la bataie în cadrul programului nu ar fi interesante Dimpotriva, unele vin sa acopere un gol din piata, un gol pe care, de exemplu, sistemul medical românesc actual nu a fost în stare sa-l acopere – educatia medicala si comunicarea cu pacientii. Ana Maria Lazariuc, co-fondator al Instinct Ed a descoperit aceasta nevoie împreuna cu sotul ei, medic rezident pediatru si au fondat firma Instinct Ed: “Eu sunt psiholog clinician psiho-oncolog la Spitalul Sf. Maria din Iasi, sotul meu este medic rezident, iar firma fondata de noi se numeste Instinct Ed, adica sa educam instinctul. Proiectul nostru merge în directia sanatatii publice. Noi oferim ateliere de educatie medicala, prin care conectam oameni, pacienti cu specialisti, încât sa rupem cercul vicios, în care pacientul merge la medic, nu are timp sa vorbeasca sau nu întelege ce i se spune, se duce acasa si greseste tratamentul. Am ajuns sa facem asta din pasiune, ne-am dat seama ca e o nisa în care dorim sa investim si ca este o nevoie reala la nivelul societatii românesti, pentru ca nu avem parte de educatie medicala în niciun nivel de educatie din învatamânt”. David Pasat, angajat în cadrul Instinct Ed, o completeaza: “Avem cele mai performante manechine, pe care se poate învata aplicarea primului ajutor, ochelari VR, pe care se poate simula o astfel de interventie. Manechinele ofera feedback, în momentul în care facem compresiile si resuscitarea primim pe telefon feedback, daca apasam destul de tare si în ce ritm, daca este potrivit”. La un alt stand, Stefan Bariz, care îsi promoveaza service-ul auto înfiintat cu ajutorul finantarii primite în cadrul proiectului explica: “Ne-am axat pe mecanica în special si de aici deriva mai multe servicii, cum ar fi reglaj directie, vulcanizare, diagnoza, tot ce tine de climatizare, înlocuire parbrize. Noi ne remarcam în piata prin faptul ca oferim si masina de schimb gratuit pe durata reparatiei”. A pregatit si o oferta speciala pentru studenti si profesori, care, cu un pliant primit la târg, ar putea obtine gratuit un schimb de anvelope sau o reglare de directie, în schimbul oricarui serviciu accesat la start-up-ul Auto Bear Service. “Nu a venit nimeni. De fapt, dupa târgul din vara a venit un singur profesor. Probabil ca profesorii au masini cu care merg la reprezentantele auto, iar studentii nu merg cu masina”, face haz de necaz Stefan. Pe o alta masa erau expuse mai multe perechi de ochelari, iar Matei Macuc, managerul firmei Optica Inimii, înfiintata la rândul ei cu fonduri europene, a declarat: „Am venit aici pentru a arata lumii ca în cadrul acestui incubator de afaceri exista si optica, cu aparatura buna si personal dedicat, care a luat nastere cu fonduri europene. Afacerea a fost gândita când eu eram student, avem oferte pentru studenti si încercam sa lansam cât mai multe oferte pentru a facilita sau îmbunatati viata studentilor”. Studentii nu au avut însa ochi nici pentru acest stand. S-au oprit însa câtiva la standul care promova sedinte de psihoterapie, sustine Andreea Amanalachioaie: “Studentii s-au oprit la standul nostru în special pentru partea de psihoterapie. Eu reprezint firma Emovere, care ofera servicii de psihoterapie, consiliere si consiliere vocationala, adaptata pentru studenti si elevi care îsi cauta un drum si nu sunt foarte convinsi ca stiu ce vor sa faca mai departe. Aceste servicii de consiliere vocationala includ si partea de testare psihologica, cu teste acreditate si licentiate, încât la final se primeste un raport clar despre abilitati si aptitudini, despre directia în care e bine sa mergem daca avem o cautare profesionala. Pe partea de psiho-terapie oferim serviciile clasice de preventie si de ajutor în depasirea unor greutati”. Un stand colorat, cu genti bine cusute din piele moale ar fi putut fi centrul atractiei. Daca ar fi fost vizitatori. Luna Di Pieli, cum si-a numit businessul botosaneanca Medeea Chisalita, foloseste “doar piele naturala italiana de la tabacarii cu multiple certificari ecologice, iar minim 80- din procesul de productie este realizat manual”. Gentile, cu preturi de pâna la 600 de lei, port-carduri, port tabac, port-ID sunt câteva dintre produsele aduse la târg de Luna Di Pieli. Nu se vând, a marturisit Medeea Chisalita, în ciuda atentiei pentru produsele responsabil manufacturate, a materialelor de promovare elegante si a unui show-room frumos si spatios în Botosani. “Într-un an, abia daca s-au oprit câtiva clienti acolo. Suntem la concurenta cu China”, spune Medeea. Tatal ei, octagenar, o ajuta în atelier, la fabricarea produselor de piele. Si, probabil, cu el va ramâne în afacere, dupa expirarea perioadei de monitorizare a proiectelor, când va renunta la angajati si îsi va regândi businessul. Pe hârtie, gândite logic, dupa teoriile din cartile de economie si chiar dupa analiza pietei, multe dintre afacerile pornite de startup-uri par sa fie stralucitoare. Si cel mai probabil ar fi, dar nu în România anilor ’20.
