Week-end-ul trecut, pe 4 noiembrie, la Terminal Five (un club din aria preferata de artisti din Manhattan, denumita Hell’s Kitchen) din New York a avut loc un eveniment tematic NFT, intitulat Dreamverse. Vedetele serii care a inclus proiecte de realitate virtuala, realitate augmentata si inteligenta artificiala au fost Mike Winkelmann (mai cunoscut ca Beeple, cel care pe 11 martie a vândut un NFT pentru 69,3 milioane de dolari la Christie’s), Alesso (un DJ asociat Swedish House Mafia) si artistul conceptual german Carsten Höller (care, stabilit în Suedia, nu a fost prezent fizic la eveniment). Beeple si Höller anuntasera ca vor prezenta noi lucrari (termenul folosit în engleza pentru anuntul disponibilitatii unui NFT de a fi cumparat se numeste drop), fapt care a atras un public pestrit, format din pasionati de criptomonede, finantisti si artisti care au lansat sau cocheteaza cu NFT. Lucrarea lui Höller presupunea scanarea unui cod QR care descarca o aplicatie ce facea telefoanele sa vibreze si sa activeze lanternele cu o intensitate de 7,8 pe secunda. Daca Höller n-a prea reusit sa captiveze publicul cu efectele aplicatiei asupra telefoanelor, Beeple a prezentat sub forma unei proiectii de mari dimensiuni opera sa vânduta pe o suma record, Everydays: The First 5000 Days. Lucrarea e compusa din 5000 de imagini, câte una pentru fiecare zi în care Beeple a construit-o, dispuse pe mai multe rânduri, si care au putut fi vizualizate mult mai bine datorita anvergurii proiectiei. NFT - acronimul pentru token nefungibil - este creat prin tehnologia blockchain si are o forma unica, fiind o proprietate digitala distincta (nu exista sub forma fizica), care nu are duplicat în lume si nu poate fi înlocuit de altceva. Acest aspect îl face diferit de o criptomoneda, care se aseamana cu moneda reala prin similitudinea cu alte token-uri cripto identice. Desi cea mai cunoscuta criptomoneda este Bitcoin-ul, cele mai multe NFT-uri sunt parte din blockchain-ul Ethereum, care poate stoca informatii suplimentare necesare definirii lor. Alte blockchain-uri pot implementa, la rândul lor, versiuni proprii de NFT-uri. Un artist care vrea sa-si transforme o lucrare de arta într-un NFT, fie ca e vorba de una fizica sau digitala, poate sa obtina o reprezentare digitala unica sub forma unui token nefungibil pe blockchain. Sunt lucrari, mai ales din zona artei digitale, pentru care n-ar exista o piata reala în absenta NFT-urilor. Cineva a platit 6,6 milioane dolari pentru un video al aceluiasi Beeple, iar un clip de 50 de secunde al artistei Grimes s-a vândut cu 390.000 $. Cele doua videoclipuri pot fi vizualizate gratuit de catre oricine, dar NFT-urile respective ofera drept de proprietate asupra lucrarilor. Practic, diferenta e facuta de existenta acestei posibilitati de a avea întregul sau o fractiune din dreptul de proprietate asupra lucrarii. Artistul poate pastra copyright-ul, dreptul de a reproduce lucrarea, precum si un procent din încasarile survenite prin vânzarea ulterioara a NFT-ului. Pentru un cumparator, atractia principala vine din posibilitatea de a clama acest drept de proprietate. De exemplu, nu orice poate cumpara un Picasso, dar o fractiune din pretul unei astfel de lucrari va fi mai accesibil pentru un public mai larg. British Museum a anuntat în septembrie planuri de a vinde NFT-uri ale lucrarilor artistului japonez Hokusai si alte muzee s-au aratat interesate de aceasta posibilitate. Înregistrarea în sistemul blockchain a tuturor tranzactiilor face foarte dificila posibilitatea de a pierde aceste drepturi, deoarece NFT-urile sunt stocate în portofeluri digitale (care trebuie totusi sa fie compatibile cu NFT), destul de bine protejate. Pentru colectionari, NFT-urile pot fi si un tip de activ speculativ, care poate fi vândut ulterior cu un anumit profit. În prima jumatate a anului, NFT-urile au strâns vânzari de peste 2,5 miliarde de dolari si nu se întrevede vreo tendinta de stagnare. Din acest punct de vedere, pare ca nebunia e abia la început, pe o piata pe care intra din ce în ce mai multi artisti si în care cumparatorii cauta posibilitati de a-si maximiza investitiile (speculative sau pe termen lung). Însa doar folosirea NFT-ului nu garanteaza succesul, iar marturie stau o groaza de initiative care au vrut sa capitalizeze interesul din jurul acestei noi bule, fara rezultate scontate. George Plesu este manager cultural, presedintele Asociatiei AltIasi
