Daca anul trecut, în primele trei luni, în judet au fost doar 18 incendii de vegetatie, anul acesta au fost deja peste 350, de aproape 20 de ori mai mult. Una dintre cauze este lipsa precipitatiilor din aceasta perioada. Pompierii spun însa ca un alt motiv important este focul pus de fermieri sau tarani pe câmpuri sau miristi, pentru a scapa de resturile vegetale înaintea araturilor de primavara. Mai mult, în rândul populatiei exista pe scara larga convingerea ca arderea miristilor îngrasa pamântul pentru culturile urmatoare. Total fals: „Ziarul de Iasi” a consultat cei mai autorizati specialisti locali, pentru a-si spune parerea despre acest aspect. Rectorul USV, Gerard Jitareanu, o spune raspicat: „Pare ieftin sa dai foc, dar solurile arse devin mai putin fertile”. Care este explicatia si cât îi costa pe fermieri, indirect, aceste actiuni discutabile? Rectorul Universitatii de Stiintele Vietii „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi (USV), prof.dr. Gerard Jitareanu, a realizat pentru „Ziarul de Iasi” o analiza a efectelor incendiilor de vegetatie asupra fertilitatii terenurilor arabile. Subiectul acestor incendii este în prim-planul atentiei publice în ultimele saptamâni, la nivelul întregii tari. Pompierii au explicat în numeroase rânduri ca nu au mai avut atât de multe interventii ca anul acesta niciodata, incendiile tinându-se lant, în fiecare zi fiind macar un astfel de foc. Rectorul USV Iasi a explicat ca toate informatiile publice arata ca majoritatea acestor incendii nu au cauza naturala: nu suntem într-o perioada foarte calda si secetoasa de vara, nu sunt furtuni cu tunete si fulgere, începerea spontana a unui astfel de incendiu este foarte complicata momentan. Rectorul spune ca a auzit la rândul sau mai multi fermieri, mici si mijlocii, argumentând faptul ca aceste arderi de miristi ar ajuta la cresterea fertilitatii solului si ca de aceea recurg la astfel de metode. Afirmatia nu doar ca este falsa, ci este complet opusa realitatii: arderile distrug patura fertila din sol, unde se produce germinatia, astfel ca an de an ele terenurile devin mai putin fertile. De ce apeleaza oamenii, atunci, la astfel de incendii? Prof.dr. Gerard Jitareanu spune ca este o solutie ieftina de a scapa de resturile vegetale de pe un câmp ce a fost recoltat în toamna precedenta, dar este o solutie convenabila si pentru cei care vor sa scape de buruieni si diferitele boli care afecteaza, an de an, culturile, fara sa investeasca în substante cu care sa faca tratamente. Un sol ars se usuca si ramâne fara materie organica „Am vazut cu ochii mei pe un site al fermierilor interviuri cu persoane în vârsta din mediul rural, care spun ca sunt agricultori, si care au spus ca «se stie» ca, daca incendiezi miristea, solul devine mai fertil. Dar cum sa devina mai fertil? Nu devine deloc, ba dimpotriva, devine mai putin fertil, fiindca, odata cu temperaturile ridicate, rezultate în urma arderii, se descompune materia organica din stratul superficial. Asta da calitatea solului: humusul, materie organica. Aceasta, prin descompunere, cu ajutorul microorganismelor si în conditii de aerobioza, deci cu sol afânat, trece în forme asimilabile de catre plante, care pot sa asigure nutritia minerala a lor. Practic, asa se hranesc”, a explicat prof.dr. Gerard Jitareanu. Desigur, în sol trebuie sa existe si apa care sa dizolve aceste substante, ce sunt absorbite apoi prin radacini de plante. Fertilitatea solului nu poate creste în urma arderilor, explica rectorul, care este si specialist în tehnici moderne utilizate în agricultura din întreaga lume. Mai ales fiindca un sol ars devine mai uscat, iar temperaturile ridicate distrug materia organica si microorganismele care trebuie sa o descompuna. Incendiile distrug si toate buruienile Arderea solului este varianta mai ieftina a tratarii culturilor si a scoaterii buruienilor. În momentul în care arde vegetatia uscata din anul anterior, sunt distruse si toate formele sub care rezista, de la un sezon la altul, plantele care ataca culturile. Focul le distruge ciclul de viata, fie ca e vorba de putregai, mana, rugina etc. Altfel, ele supravietuiesc pe anumite resturi vegetale si trebuie utilizate tratamente specifice, care sunt uneori scumpe. Sunt distruse si insecte daunatoare, de la purici, la paduchi sau tot felul de alte larve. „De aceea se reduce incidenta bolilor pe suprafetele respective si se reduce si gradul de îmburuienare. Pentru ca, daca ardem miristea, semintele de buruieni ard sau îsi pierd capacitatea germinativa. Majoritatea lor se afla în stratul de 0-10 centimetri din sol, dar 10- sunt sub 10 centimetri, iar sub 30 de centimetri avem doar 1 la suta”, a completat rectorul. Începând cu anul acesta, pe lânga amenzile de la Garda de Mediu, cei care dau foc intentionat vegetatiei uscate de pe terenurile lor sau care nu raporteaza astfel de incendii catre autoritati nu vor mai primi subventia pentru terenurile respective. Arderea e ieftina, dar nociva Prof.dr. Gerard Jitareanu mai spune si ca doar pare ieftin sa arzi terenul, pentru ca, în timp, el se distruge. „Pare mult mai ieftin sa arzi, dar, de fapt, asta fac doar oamenii care nu îsi dau seama de consecinte. Asistam la o degradare a fertilitatii solului, nu la o potentare. Chiar daca vom avea un numar mai mic de boli si de daunatori, nu vom avea elemente nutritive pe termen lung, humusul nu se mai reface sau se reface foarte greu”, a mai precizat rectorul. Arderile repetate sunt si mai daunatoare, mai ales ca, dupa ardere, daca solul se ara, fix zonele cu arsuri ajung în preajma „patului germinativ”, stratul de pâna în 10 centimetri unde culturile de câmp se seamana. „Acolo trebuie sa fie cel mai fertil strat, fiindca acolo fermenteaza samânta, se formeaza radacina, rasare planta noua. Daca nu e fertil, daca nu are ph neutru si daca nu e umiditate, nu se declanseaza germinatia, sau se declanseaza doar partial. Daca în fiecare an ardem stratul de la suprafata, reducem continutul de humus si vom avea o cantitate din ce în ce mai mica de materie organica”, a punctat prof.dr. Gerard Jitareanu. Ar exista totusi situatii limita în care sa fie folosita o astfel de strategie? Rectorul spune ca doar în cazuri cu adevarat extraordinare, precum o invazie de lacuste care, alaturi de larvele lor, ar distruge integral culturile, indiferent de tratamentul aplicat pentru a le înlatura. „Când ai un astfel de an super-calamitat, alegi între doua rele pe cel mai putin rau, altfel se termina tot, nu mai poti face nimic în zona respectiva. Dar incendiile sunt complet interzise, si nu produc decât rau”, a mai spus prof.dr. Gerard Jitareanu. Pompierii ieseni au parte numai de nopti fierbinti: 10 interventii la incendii într-o singura zi Cel mai îngrijorator incendiu de vegetatie a avut loc alaltaseara, la Dumbrava, comuna Ciurea, unde flacarile de pe mai multe hectare de teren amenintau inclusiv casele. A fost din fericire stins în câteva ore. Fenomenul arderilor ilegale a luat o amploare fara precedent, spune Garda de Mediu. În primele luni din acest an au fost de aproape 20 de ori mai multe incendii de vegetatie fata de anul trecut, în aceeeasi perioada. În primele trei luni ale anului trecut au fost 18 incendii în judet, iar de la începutul anului a sunat alarma pentru circa 350. Pâna acum, au fost înregistrate doar doua plângeri penale. Alaltaseara, de exemplu, au fost trei focare majore în judet, din 10 în total: cel de la Dumbrava, altul la Ciurea, si al treilea lânga Pascani. Ministerul Mediului a anuntat ca va propune sa mareasca sanctiunile pentru cei care aprind intentionat miristile. Amenzile propuse sunt între 7.500 si 15.000 de lei pentru persoane fizice, si între 50 si 100 de mii de lei pentru persoane juridice.
