Spitalul Regional de Urgenta (SRU) din Iasi e proiectat pentru a avea 850 paturi. La nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est sunt 19,9 mii paturi de spital (cf. bazei de date TEMPO – INSSE), dintre care aproape 1,3 mii paturi sunt localizate în spitalele particulare (57- dintre acestea din urma sunt în Iasi). Asadar, spitalele publice din Regiunea de dezvoltare Nord-Est însumeaza 18,6 mii paturi, ce sunt repartizate la nivel judetean, astfel: 6,9 mii în Iasi, 2,9 mii – Suceava, 2,4 mii – Bacau, 2,3 mii – Neamt, 2,2 mii – Botosani si 1,9 mii – Vaslui. Am facut aceasta enumerare de date, pentru ca introducerea în sistemul sanitar regional (înca informal, desigur) a paturilor de spital ale SRU, va afecta aceasta statistica. Cele 850 de paturi ale SRU nu vor duce neaparat la cresterea numarului de paturi din regiunea noastra de dezvoltare, ci mai degrabala o redistribuire a acestora în teritoriu. Cel mai probabil, cea mai mare parte a paturilor de spital redistribuite catre SRU vor fi din judetul Iasi, dar având în vedere dimensiunea explicit regionala a acestui obiectiv, nici valorile celorlalte judete nu se vor conserva. Per ansamblu, sistemul sanitar al judetului Iasi se va aprecia cu câteva sute de paturi de spital, în timp ce sistemele sanitare ale celorlalte judete ale regiunii de dezvoltare vor pierde împreuna, cel mai probabil, un numar similar de paturi. Cât priveste numarul de medici de spital, centrul medical Iasi domina autoritar în regiunea de dezvoltare, cu aproximativ 57-, si n-ar fi exclus ca dupa livrarea SRU sa treaca de 60-. Prin aceste asteptate mutatii, centrul medical Iasi va prelua o parte si mai mare dintre atributiile regionale în domeniu, ceea ce înseamna ca si autoritatile locale si judetene ale Iasului vor fi obligate sa gestioneze cât mai bine noile fuxuri. Anul acesta începe constructia SRU la Iasi. Acum, daca SRU va fi livrat în 2027, cum ne spun împaunându-se autoritatile, chiar avem o problema! Nu îl putem insera în relatia cu teritoriul decât daca îl si legam la reteaua rutiera. Stradutele înguste si de factura rurala din Moara de Vânt nu sunt nici pe departe ceea ce ar fi necesar unui astfel de obiectiv important la nivel regional. Mor pacientii pe drum, daca ulitele astea înguste vor trebui sa asigure accesibilitatea moldovenilor din colturile mai îndepartate ale regiunii. Bonus, acestia vor fi nevoiti sa strabata si cei vreo 20 de kilometri prin traficul infernal al aglomeratiei iesene. În plus, daca tinem seama si de faptul ca e foarte probabil ca SRU sa devina si cel mai mare angajator al Iasului, asa cum e la ora actuala Spitalul „Sfântul Spiridon” (aproximativ 3000 de angajati), de la care aflam în media ca va prelua majoritatea atributiilor, situatia accesibilitatii se complica si mai abitir. Nici nu vreau sa fac un exercitiu despre câte automobile personale se vor adauga traficului din Moara de Vânt. În cazul acesta nu doar autoritatile de la Bucuresti sunt vinovate ca nu asigura finantare pentru bretelele de legatura la viitoarea centura nordica, ci si cele locale. În plus, acestea au pitit spitalul regional dincolo de oras, în directia cea mai nepotrivita fata de hinterlandul pe care ar trebui sa-l deserveasca, dupa cum am vazut, întreaga Regiune de dezvoltare Nord-Est. Un „esec rasunator” benefic coeziunii teritoriale a Moldovei (apusene) Am aflat recent ca „CNSC (Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor) a admis înca o contestatie pe tronsonul 3 al Autostrazii A7 Ploiesti - Buzau, practic singurul tronson PNRR ramas fara contract semnat. Este un „esec rasunator”, acuza un fost secretar de stat, care atrage atentia ca întârzierea uriasa înseamna „tot mai putine sanse sa atragem banii europeni din PNRR”. („Esec rasunator” pe Autostrada Moldovei (A7). Adio fonduri prin PNRR?, în ZDI) Salut din toti „rarunchii” aceasta sincopa în evolutia proiectului A7 pe un segment al tronsonului Ploiesti-Buzau. Nu suguiesc! În cazul unor astfel de probleme scoase din contextul teritorial, aparentele însala un ochi mai putin experimentat. Un cititor mai putin familiarizat cu mecanismele contextului teritorial poate vedea din informatia livrata doar ceea ce e facil de redat si facil de înteles. Adica, e de rau pe A7! Dar nu e chiar asa de rau pentru coeziunea regionala a Moldovei. Sustin cu toata responsabilitatea spusele de mai înainte. Moldova se afla la limita sustenabilitatii sistemice regionale (vezi harta). Adica, privind regiunea din perspectiva sistemica, entropia interiorului sau la ora actuala nu pare a fi cu mult inferioara entropiei exteriorului sau (a nivelului national, de exemplu). Bucurestiul e o centralitate atât de puternica pentru Moldova, încât orice interventie la nivelul infrastructurii, interventie capabila sa imprime diminuarea consistenta a frânei distantei pe vectorul capitalei, poate dezechilibra fluxurile intraregionale. Cu alte cuvinte, exista riscul ca fluxurile de persoane catre Bucuresti, inclusiv cele catre serviciile care se rezolva în mod normal la nivel regional (învatamântul superior, fluxurile de pacienti sau cele catre serviciile aeroportuare etc.) sa devina mai importante decât cele interurbane regionale. În evolutia recenta a celor doua proiecte importante de autostrazi din Moldova (A7 si A8), ma nelinisteste acumularea de întârzieri pe A8. Adica, acea autostrada care va lega centralitatea (înca!) primordiala a partii de nord si centrale a Moldovei (Iasi) de sistemul rutier de circulatie rapida ce va traversa Moldova. Într-o atare situatie, orice întârziere pe un tronsonA7 exterior Moldovei reprezinta timp câstigat pentru conservarea relativa a coeziunii sistemului teritorial regional. Ceea ce conteaza pentru coeziunea sistemului teritorial regional e ca ecartul de timp între livrarea A7 si livrarea tronsonului Pascani-Iasi a A8 sa fie cât mai mic. În lipsa tronsonului autorutier Pascani-Iasi, când se va acoperi distanta dintre Roman sau Bacau catre Bucuresti în doar 2 ½ h - 3h, mirajul capitalei va deveni factorul discriminant principal în trierea si deturnarea fluxurilor regionale. Mai multe despre cum desincronizarea celor doua proiecte de autostrada poate afecta coeziunea teritoriala regionala puteti citi în articolul ZDI: O desincronizare între A7 si A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei. (Pe data viitoare) George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
