Nascut în România, Benjamin Ferencz, ultimul procuror supravietuitor al proceselor de la Nürnberg din Germania - care au adus în fata justitiei criminalii de razboi nazisti dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial - si un apostol de lunga durata al dreptului penal international, a murit vineri la vârsta de 103 ani, a anuntat NBC News, citându-l pe fiul sau, relateaza Reuters. Avea doar 27 de ani când a fost procuror, în 1947, la Nürnberg, unde acuzatii nazisti, printre care Hermann Göring, au fost judecati pentru crime împotriva umanitatii, inclusiv pentru Holocaust, genocidul în care sase milioane de evrei si milioane de alte persoane au fost ucise sistematic. Benjamin Ferencz, avocat cu studii la Harvard, a obtinut condamnarea a numerosi ofiteri germani care au condus escadroanele itinerante ale mortii în timpul razboiului. Ferencz a pledat apoi timp de zeci de ani pentru crearea unei curti penale internationale, un obiectiv realizat odata cu înfiintarea tribunalui international care are sediul la Haga, în Olanda Ferencz a fost, de asemenea, un donator important pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, înfiintat la Washington. Circumstantele decesului sau nu au fost dezvaluite imediat. The New York Times a relatat ca Ferencz a murit într-un centru de asistenta sociala din Boynton Beach, Florida. PROCUROR DE SUCCES LA 27 DE ANI "Astazi, lumea a pierdut un lider în cautarea justitiei pentru victimele genocidului si ale crimelor conexe. Plângem moartea lui Ben Ferencz, ultimul procuror de la Nürnberg pentru crime de razboi. La vârsta de 27 de ani, fara nicio experienta anterioara în procese, el a obtinut verdicte de vinovatie împotriva a 22 de nazisti", a transmis Muzeul Holocaustului din SUA într-o postare pe Twitter. La Nürnberg, Ferencz a devenit procurorul-sef al Statelor Unite în procesul a 22 de ofiteri care au condus echipele mobile paramilitare cunoscute sub numele de Einsatzgruppen, care faceau parte din faimoasele trupe SS naziste si al caror rol era sa se ocupe de uciderile în masa. Aceste echipe au efectuat asasinate în masa împotriva evreilor, tiganilor si altor persoane - în principal civili - în timpul razboiului din Europa ocupata de Germania nazista si au fost responsabile pentru mai mult de un milion de morti. CE A SPUS FERENCZ ÎN PROCESUL DE LA NURNBERG "Cu durere si cu speranta dezvaluim aici masacrul deliberat a peste un milion de barbati, femei si copii nevinovati si lipsiti de aparare", a declarat Ferencz în declaratia sa de deschidere a procesului de la Nurnberg. "Acesta a fost rezultatul tragic al unui program de intoleranta si aroganta. Nu razbunarea este scopul nostru, dar nici nu cautam doar o pedeapsa dreapta. Cerem acestei instante sa afirme, prin actiune penala internationala, dreptul omului de a trai în pace si demnitate, indiferent de rasa sau de credinta sa. Cazul pe care îl prezentam este o pledoarie a umanitatii în fata legii", a aratat Ferencz. Procurorul a declarat în fata instantei ca ofiterii acuzati au dus la îndeplinire în mod metodic planuri pe termen lung de exterminare a grupurilor etnice, nationale, politice si religioase care erau "condamnate în mintea nazistilor". "Genocidul - exterminarea unor întregi categorii de fiinte umane - a fost un instrument principal al doctrinei naziste", a aratat Ferencz. Toti inculpatii au fost condamnati, iar 13 dintre ei au primit pedeapsa cu moartea. Acesta a fost primul caz din cariera lui Ferencz. NASCUT ÎN ROMÂNIA Nascut la 11 martie 1920 în Transilvania, România, Ferencz avea 10 luni când familia sa s-a mutat în Statele Unite, unde a crescut în saracie, în cartierul "Hell's Kitchen" (Bucataria Iadului) din New York City. Dupa ce a absolvit Facultatea de Drept de la Harvard în 1943, s-a înrolat în armata americana si a luptat în Europa, înainte de a se alatura sectiei pentru crime de razboi a armatei americane, nou înfiintata. El a confiscat documente si a înregistrat probe în lagarele naziste ale mortii, precum Buchenwald, dupa eliberarea lor de catre fortele aliate, inspectând scenele de degradare umana, inclusiv gramezile de cadavre emaciate si crematoriile unde erau incinerate un numar incalculabil de cadavre. Dupa ce razboiul s-a încheiat în 1945, Ferencz a fost recrutat pentru a participa la urmarirea penala a SUA în cadrul proceselor pentru crime de razboi de la Nürnberg, un oras în care liderii nazisti organizasera ample mitinguri de propaganda înainte de razboi. Ferencz a lucrat sub comanda generalului american Telford Taylor. VOIA SA STIE CE E ÎN MINTEA UNOR CRIMINALI DE RAZBOI Procesele au fost controversate la vremea respectiva, dar au sfârsit prin a fi salutate ca o piatra de hotar pe calea stabilirii dreptului international si a tragerii la raspundere a criminalilor de razboi în cadrul unor procese echitabile. "Ceea ce a fost cel mai semnificativ a fost ca ne-a oferit si mi-a oferit o perspectiva asupra mentalitatii criminalilor în masa", marturisea Ferencz într-un interviu acordat în 2018 Asociatiei Baroului American. "Ucisesera cu sânge rece peste un milion de oameni, inclusiv sute de mii de copii, si am vrut sa înteleg cum se face ca oameni educati - multi dintre ei aveau doctorate sau erau generali în armata germana - puteau nu doar sa tolereze, ci si sa conduca si sa comita astfel de crime oribile", a spus procurorul. Dupa procesele de la Nürnberg, Ferencz a lucrat pentru a asigura despagubiri pentru victimele si supravietuitorii Holocaustului. A PLEDAT PENTRU CREAREA CPI SI A CRITICAT SUA Ulterior, el a pledat pentru crearea unui tribunal penal international. În 1998, 120 de tari au adoptat la Roma un statut pentru înfiintarea Curtii Penale Internationale, care a intrat în vigoare în 2002. La vârsta de 91 de ani, Ferencz a luat parte la primul caz în fata curtii, sustinând o declaratie finala în cadrul urmaririi penale a lui Thomas Lubanga Dyilo, acuzat de crime de razboi în Congo, care a fost condamnat pentru crime de razboi. De-a lungul anilor, Ferencz a criticat actiunile tarii sale, inclusiv în timpul razboiului din Vietnam. În ianuarie 2020, el a scris un articol de opinie în New York Times în care a calificat uciderea de catre SUA a unui lider militar iranian de rang înalt, într-un atac cu drona, drept o "actiune imorala" si "o încalcare clara a dreptului national si international". "Motivul pentru care am continuat sa-mi dedic cea mai mare parte a vietii mele prevenirii razboiului este constientizarea faptului ca urmatorul razboi îl va face pe ultimul sa para o joaca de copii", spunea el în 2018 în fata baroului. "Legea, nu razboiul ramâne sloganul meu si speranta mea", a punctat fostul magistat.
