Abandonarea opticii ”cu radarul dupa colt” în verificarea modului de cheltuire a banului public. Orientare noua la nivelul conducerii ISA România: ”Vrem sa avem un dialog permanent, sa facem seminarii în care sa discutam despre principalele probleme identificate în auditul desfasurat de noi asupra achizitiilor publice, cum ar fi un exemplu, si sa-i ajutam pe cei pe care îi auditam sa nu faca astfel de greseli.” (Interviu M. Busuioc, http://www.romania-actualitati.ro/). Deziderate: Fara vânatoare de erori si plan de sanctiuni. Recomandari implementabile si masuri (mai) eficiente. Digitalizarea auditului, performanta ridicata cu efective umane diminuate. Când vorbim de ”audit pur”, legat de activitatea de baza a Institutiei Supreme de Audit (ISA/Curtea de Conturi), trebuie avut în vedere, în primul rând, ca sunt excluse atât verificarile a priori, cât si tot ceea ce ar însemna functie jurisdictionala. Ei bine, modificarea Constitutiei (2003) a facut ca în activitatea institutiei în cauza sa nu mai întâlnim acum nici Sectia de Control preventiv, nici Procurori/Judecatori financiari, dar atingerea nivelului de performanta comparabil cu cel al institutiilor similare (Oficii nationale de audit) din statele occidentale necesita înca pasi importanti. De altfel, reforma institutionala a ISA tocmai aici tinteste, confirmarea venind de la cel mai înalt nivel: ”Prioritatile noastre sunt crearea unor noi metodologii de audit financiar, de performanta si de conformitate; de asemenea, sa folosim întrutotul, în cadrul procesului de audit, cele mai importante standarde internationale. Suntem în acest proces în acest moment, împreuna cu colegii nostri din SUA, de la Oficiul General de Audit si cu cei de la Banca Mondiala. De asemenea, ne dorim sa publicam toate rapoartele, sa fim relevanti în societate (…), sa finalizam implementarea sistemului informatic integrat la nivelul Curtii de Conturi a României si, de ce nu, sa ne conectam la toate bazele de date care sunt folosite de entitatile pe care le auditam, sa folosim analiza de risc electronica si, de asemenea, sa folosim (…) inteligenta artificiala pentru a face analiza de risc care sa ne conduca la crearea unui program de activitate bazat pe riscuri si sa încercam asfel sa crestem calitatea rapoartelor.” (http://www.romania-actualitati.ro/curtea-de-conturi-inteligenta-artificiala-folosita-in-analiza-de-risc-172787). În acelasi context, merita evidentiat faptul ca s-ar impune si ”importul” celor mai însemnate ”bune practici” din activitatea Oficiilor nationale de audit din statele avansate. Se cunoaste, aici nu întâlnim ”vânatoarea de erori”, target la sanctiuni/amenzi, prejudicii (în trecut, la noi, adesea inventate ori demult prescrise), numar de sesizari penale, venituri nerealizate la bugete/fonduri publice etc. Pe scurt, auditului ”pur” îi lipseste cu desavârsire latura coercitiva. În schimb, rol determinant au recomandarile pe deplin implementabile si masurile eficiente, formulate la finalul unor misiuni exercitate profesionist, axate pe problematica performantei. În ultima perioada, si practica auditului public extern de la noi arata ca se încearca anumite ameliorari în directia vizata. Între altele, se dispune acum de ”o rubrica de îndrumare si practica unitara pe site-ul Curtii de Conturi, acolo unde publicam hotarâri ale Comisiei de aplicare unitara a legii, care rezolva astfel de probleme, ajutând atât pe auditorii nostri externi sa aiba o pozitie unitara, cât si pe cei pe care îi auditam, sa vada care este pozitia noastra si sa nu poata fi supusi greselii. Într-un fel, este o abordare sa nu stai dupa colt cu radarul si sa-l prinzi pe celalalt (…). România trebuie sa faca acest pas, sa nu ne concentram numai pe 2--3- din frauda, ci sa ajutam pe ceilalti 97--98- de buna-credinta sa îsi desfasoare activitatea în bune conditii si sa progreseze, urmare a recomandarilor noastre.” (http://www.romania-actualitati.ro/curtea-de-conturi-inteligenta-artificiala-folosita-in-analiza-de-risc-172787). Dincolo de toate acestea, fara a fi cu nimic mai prejos, trebuie amintit si progresul înregistrat pe linia transparentizarii si digitalizarii ISA autohtone. E adevarat, aici lucrurile au fost amplificate oarecum si de implicatiile trecutei pandemii. Însa acum se dispune de un cadru mult mai adecvat de asigurare a culegerii operative a datelor, a prelucrarii lor etc., garantând elaborarea rapoartelor în termen oportun. Evident, în final, beneficiarii activitatii ISA primesc recomandarile asteptate în timp cât se poate de util.
