Somnul poate fi asociat cu diverse patologii, sindromul de apnee în somn (SAS) fiind printre cele mai frecvente. Apneea în somn afecteaza 4- din populatia masculina, 2- din cea feminina si 0,7- dintre copii. Sindromul de apnee în somn consta în oprirea repetata a respiratiei în timpul somnului, timp de câteva secunde pâna la un minut sau chiar mai mult. Simptomele pot aparea în timpul zilei sau în timpul noptii. Simptomele diurne pot fi somnolenta excesiva, cefalee matinala, depresie, scaderea performantelor intelectuale si fizice, iritabilitate. În timpul noptii, sindromul de apnee în somn se poate manifesta prin sforait zgomotos, episoade de oprire a respiratiei în timpul somnului (observate în general de anturaj), treziri bruste asociate cu lipsa de aer, nicturie (mictiuni frecvente pe timpul noptii) si insomnie. Programati o consultatie la medicul pneumolog: daca sforaiti suficient de zgomotos încât sa va treziti din somn sau sa-i deranjati pe cei din jur, daca aveti lipsa de aer, senzatie de înecare sau sufocare care va trezesc din somn, daca aveti pauze ale respiratiei în timpul somnului, observate de dumneavoastra sau de cei din jur, daca sunteti somnolent în timpul zilei (adormiti/atipiti în fata televizorului, la munca sau când conduceti). Sunt factori de risc supraponderalitatea sau obezitatea – datorita tesutului adipos din jurul gâtului si cailor respiratorii superioare care comprima si blocheaza caile aeriene. Nu toate persoanele cu apnee în somn sunt supraponderale. Circumferinta gâtului este importanta. Caile respiratorii sunt mai înguste daca circumferinta gâtului este peste 43 cm la barbati si peste 41 cm la femei. Factori de risc importanti sunt si istoricul familial – prin mostenirea trasaturilor anatomice predispozante –, consumul de alcool sau sedative – prin relaxarea musculaturii gâtului –, fumatul si congestia nazala. Complicatiile sunt foarte importante si pot fi de natura cardiovasculara (aritmii, boala coronariana), metabolica (diabet zaharat, sindrom metabolic), neurologica (accident vascular cerebral), endocrinologica (dezechilibre hormonale), urologica (vezica hiperactiva, incontinenta urinara, disfunctia erectila) si chiar psihiatrica (depresie, anxietate). Diagnosticul apneei în somn se poate realiza prin 2 examene: poligrafia si polisomnografia. Polisomnografia – în laboratorul de somnologie – evalueaza pe timpul somnului activitatea cardiaca, pulmonara si cerebrala, miscarea picioarelor si bratelor, saturatia oxigenului în sânge. Poligrafia – la domiciliu – masoara fluxul de aer, saturatia oxigenului, pulsul, miscarile toracelui si abdomenului în timpul somnului. Daca diagnosticul este apnee în somn moderata sau severa, cel mai adesea se prescrie terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure â presiune pozitiva continua în caile aeriene), care presupune un aparat ce furnizeaza o presiune pentru a deschide caile respiratorii prevenind astfel colapsul tesutului moale si asigurând o respiratie normala pe tot timpul noptii. Aparatul are cuplata o masca care va fi aleasa în functie de anatomia fetei si toleranta pacientului. Tratamentul se efectueaza cu succes în Reteaua Medicala Arcadia. Pentru programare, aveti la dispozitie numarul 0232 920, Call Center Arcadia. Dr. Constantin Sasu, medic specialist Pneumologie, Arcadia
