Aproape jumatate dintre consilierii de probatiune din Iasi au intrat în greva generala începând de miercuri, 3 mai. Ei acuza gravele probleme de ordin salarial din sistemul de Justitie, iar greva generala, spun acestia este ultimul demers dintr-un sir lung de actiuni pe care consilierii de probatiune din România le-au întreprins, „demersuri pe care angajatorul (Ministerul Justitiei, prin Directia Nationala de Probatiune) le-a ignorat cu desavârsire”, se arata într-un comunicat al iesenilor din Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune (SNCSP). “La nivel maxim, pentru cineva care are studii doctorale si vechime, diferenta salariala dintre ceea ce încaseaza acum lunar si salariul pe care ar trebui sa-l primeasca, este de pâna la 3.000 – 4.000 lei net. Stiti ce salarii avem noi? Maxim 5.500 de lei net, în conditiile în care consilierii de probatiune au de-a face cu violatori, cu persoane care ne ameninta. Stiti de câte ori s-a întâmplat sa ne întâlnim pe strada cu infractori care au fost adusi în fata noastra, la comisiile de Liberari Conditionate?”, a explicat reprezentantul sindicalistilor din serviciul iesean de probatiune, Cristina Elena Irimia. În acest moment, 12 din cei 26 de consilieri de probatiune sunt în greva generala, la Iasi. “Asta înseamna ca nu vom face deplasari în comunitate, nu facem verificari la domiciliu, iar colega care face parte din Comisia de liberare conditionata din cadrul Penitenciarului Iasi se va abtine cu privire la beneficiul/sau nu al liberarii conditionate (aspect care poate împiedica liberarea unei persoane detinute, înainte de termen, daca instanta considera imperios necesar punctul de vedere - Da sau Nu - al consilierului de probatiune)”, a mai explicat Irimia. Din octombrie, anul trecut, consilierii de probatiune au pichetat Curtea de Apel Iasi, au facut greva japoneza, apoi au intrat în greva de avertisment si, în cele din urma, au amenintat cu greva generala, pentru ca acum sa o declanseze si pe aceasta, cu asigurarea, totusi, a unei treimi din activitatea de baza. În tot acest timp, s-au plâns de discriminarile salariale de care au parte, în conditiile în care, desi apartin de Ministerul Justitiei, nu au beneficiat în ultimii ani de aceleasi drepturi salariale precum colegii lor de la instantele judecatoresti. Greseala care a dus la discrepanta dintre salariile consilierilor din serviciile de probatiune si cea a restului angajatilor din Justitie pleaca, în cazul lor, de la modul în care a fost stabilita grila de salarizare. Salariile de baza în probatiune au avut ca formula de calcul o valoare de referinta sectoriala care se înmultea cu un coeficient de ierarhizare. Iar Directia Nationala de Probatiune a plafonat aceasta valoare de referinta sectoriala la 305 lei. Pentru a depasi aceste plafonari, din 2007 serviciile de probatiune si-au tot cautat dreptatea în instantele de judecata. În 2016 au obtinut, pe hârtie, o valoare de referinta sectoriala de 605 lei, însa acest lucru s-a întâmplat abia dupa adoptarea legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. În aceste conditii, în legea nou publicata, angajatii serviciilor de probatiune erau platiti tot dupa vechea valoare de referinta. Astfel încât, în realitate, consilierii de probatiune nu si-ar fi primit niciodata lefurile marite. În schimb, de drepturile câstigate de ei în instante au profitat judecatorii, procurorii si tot personalul arondat Curtilor de Apel din România, inclusiv IT-istii, soferii, etc. Acestia si-au câstigat în instanta aceleasi drepturi salariale ca si consilierii de probatiune, pe baza demersurilor facute de cei din urma. Fapt subliniat si în comunicatul SNCSP: “Consilierii de probatiune aduc în atentia publica faptul ca drepturile acordate recent magistratilor, asistentilor judiciari, grefierilor, IT-istilor si celorlalte categorii de personal din cadrul Ministerului Justitiei de sub umbrela instantelor s-au nascut prin invocarea “egalizarii” drepturilor salariale cu personalul de probatiune, desi acestia din urma nu au fost niciodata platiti conform VRS 605,225 lei”. În plus, se mai arata în document, “cu toate ca ÎCCJ (n.r.: Înalta Curte de Casatie si Justitie), CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) si PG au emis astfel de acte administrative pentru celelalte categorii profesionale din justitie, Ministerul Justitiei, în calitate de angajator, nu a identificat nicio solutie pentru personalul de probatiune. Având în vedere ultimele comunicate prin care s-a mentionat ca salariile magistratilor au fost majorate plecând de la dreptul de 25- al consilierilor de probatiune, dorim sa va informam ca, în mod paradoxal, acest drept nu este recunoscut decât pe hârtie si nu le-a fost aplicat si în plata consilierilor de probatiune”. Începutul de an 2023 i-a iritat si mai mult pe consilierii din Serviciile de Probatiune pentru ca, explica Cristina Irimia, “Instantele toate, de la 1 ianuarie au fost transferate la Înalta Curte de Casatie si Justitie, în timp ce noi am ramas la Ministerul de Justitie. Sunt curti de apel din tara care au si pus în executare aceste decizii. Domnul ministru Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, nu vrea sa faca aceasta corectare salariala. Subliniez, e o corectare salariala, nu o crestere a lefurilor. De ce nu vrea? Nu-mi explic, cu atât mai mult cu cât la nivelul tarii suntem doar 680 de consilieri”.
