Într-o proportie importanta, românii sustin ca agreeaza ideea de a se vaccina împotriva COVID-19. De asemenea, peste 75- din populatia adulta a României întelege ca este normal sa fie respectate masurile impuse de contextul pandemic. Aceste informatii au fost obtinute în urma unui sondaj efectuat în perioada 1 noiembrie - 19 noiembrie 2021 în Bucuresti si în toate judetele României, pe baza unui chestionar telefonic de catre Institutul de Stiinte Politice si Relatii internationale „Ion I. C. Bratianu“ al Academiei Române (ISPRI), Centrul de cercetari sociologice LARICS (CCSL) si Asociatia Româna a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), fiind a doua editie a Barometrului de Sanatate Publica. Potrivit sondajului, 67- dintre românii de 18 ani si peste aveau la momentul culegerii datelor o raportare pozitiva la vaccinare si spuneau ca se vor vaccina în perioada urmatoare, fie ca au început vaccinarea, sau ca erau complet vaccinati. Desigur, spun autorii sondajului, cifra aceasta trebuie privita cu precautie, având în vedere ca, deja, la sfârsitul lui noiembrie/începutul lui decembrie au aparut schimbari majore în discursul autoritatilor privind vaccinarea: certificatul verde la locul de munca a încetat sa fie o problema presanta pentru public (cum era la jumatatea lui noiembrie); a aparut varianta omicron a virusului, despre care autoritatile medicale spun ca nu este prea bine acoperita de vaccinurile disponibile - toate acestea vor încetini vaccinarea, care probabil va fi accelerata iarasi de un eventual val 5 pandemic, în ianuarie. În acest context, intentia, dar si rata reala de vaccinare au o dinamica extrem de contextualizata, functie de evolutia pandemiei, mesajele publice, episoadele de relaxare etc. Astfel, potrivit datelor oficiale mentionate de autorii sondajului, la jumatatea lui noiembrie, 47- dintre adultii din România erau vaccinati cu cel putin o doza iar la începutul lui decembrie, 52- erau vaccinati cu cel putin o doza, în timp ce 18- dintre adultii din România înca sunt, potrivit datelor sondajului, complet împotriva vaccinarii. Evident, se observa o diferenta între intentia de vaccinare si materializarea acesteia. „Acest lucru nu este surprinzator si este, clar, o reactie a sistemului foarte defectuos de comunicare, a lipsei de încredere în societate. O societate divizata de informatii contradictorii, care a primit mesaje politice si nu mesaje fundamentate stiintific.Sa ne întelegem, eu cred cu fermitate în vaccinarea anti-Covid, dar inabilitatea de comunicare catre populatie a stârnit neîncredere. Eu sunt convins ca modul în care au fost transmise aceste mesaje a creat rezistenta de principiu multor persoane care, în esenta, nu au nimic împotriva vaccinarii. De exemplu, cum sa convingi cînd tu, prin mesajul transmis împarti, arbitrar, societatea în „responsabili si iresponsabili“. Si este pacat, pentru ca tot societatea este cea care pierde“, a explicat Conf. Dr. Liviu Oprea, medic de familie si presedintele Colegiului Medicilor Iasi. Cert este ca aceasta comunicare confuza din partea autoritatilor - inclusiv ofertele de mici si tombole, care au reamintit multora campaniile politice cu asa zisele pomeni electorale - a condus la adâncirea neîncrederii si alimentarea multor teorii ale conspiratiei. Specialistii în dezinformari on-line sustin ca în acest context oamenii se simt din ce în ce mai singuri si îsi gasesc consolarea în bulele de Facebook cu persoane care le împartasesc viziunea si cu care se radicalizeaza. Si cei care cred, si cei care nu cred în vaccin. Astfel, potrivit sondajului amintit mai mult de jumatate dintre români (55-) cred ca autoritatile/medicii/industria farmaceutica ne ascund cu buna stiinta lucruri importante despre medicamente, boli, vaccinuri în timp ce 41,8- nu cred într-o asemenea conspiratie. „55- este un procent îngrijorator si iarasi suntem nevoiti sa ne întoarcem la încredere. Pentru ca teoria conspiratiei este cu atât mai raspândita cu cât scade încrederea. Este stiut faptul ca discursurile emotionale pot influenta perceptia informatiei si sunt mult mai usor acceptate. Iar o perioada relativ mare de timp, în care cu totii am fost bombardati cu informatii despre tragediile provocate de aceasta pandemie, cu siguranta a provocat emotie. Si, pe fondul unei comunicari deficitare din partea autoritatilor, care a implicat restrictii nepopulare, mesajele conspirationiste au ajuns mai usor la cei nemultumiti. De aceea, de exemplu, eu nu am încercat sa-mi fortez, în vreun fel, pacientii înscrisi pe lista mea sa se vaccineze. Dar am vorbit cu fiecare dintre cei nehotarâti, daca si-au dorit le-am explicat cum functioneaza aceste vaccinuri si cum i-ar putea proteja, mai ales pe fondul problemelor de sanatate deja existente. Sa stiti ca am convins pe multi în felul acesta, pentru ca oamenii au înteles ca se vaccineaza pentru binele lor. Iar celor care au refuzat le-am spus doar ca, daca vor dori la un moment dat sa discutam despre acest lucru, eu voi fi acolo pentru ei, sa le raspund la orice întrebare care vizeaza sanatatea lor“, a mai adaugat Conf. Dr. Liviu Oprea. Pe de alta parte, întrebati daca respecta de obicei masurile de igiena si distantare sociala impuse de contextul pandemic, cei mai multi români declara ca da (64,7- da; 11,5- mai degraba da). Desigur, subliniaza autorii sondajului, „nu putem evalua cu ce grad de strictete respecta românii masurile despre care discutam“. Doar 19,6- dintre respondenti au ales varianta „Le respect doar pe cele care nu mi se par absurde“, în timp ce 4,2- au ales nu sau mai degraba nu. În schimb, dezinfectarea mâinilor, distantarea fizica fata de alte persoane, izolarea în casa la primele simptome sunt masuri apreciate ca utile de peste 90- dintre respondenti. Nici purtarea mastii nu mai este atât de refuzata ca la începutul pandemiei, daca este folosita la interior. Astfel, 83,3- considera util portul mastii în spatii închise, dar abia 34,5- considera masca utila în spatii deschise. În sfârsit, indiferent ca vorbim de contextul pandemic sau cel normal, respondentii au apreciat, într-o proportie importanta (64,5-) ca sanatatea reprezinta o prioritate clara în sfera lor de interes.
