Presedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu publicat luni de revista The Economist ca ideea ca Rusia a câstigat razboiul este doar o "perceptie" si ca în realitate Moscova înca sufera pierderi grele pe câmpul de lupta. În cautare de resurse si de sprijin occidental, el a aratat ca centrul de greutate al razboiului trebuie sa se mute acum în Crimeea si Marea Neagra. Zelenski a mai spus ca nu exista semne reale ca Rusia ar fi interesata de pace si ca orice indiciu ca Rusia doreste sa poarte negocieri înseamna ca Rusia a ramas fara arme si soldati. Presedintele ucrainean crede, de asemenea, ca lovirea fortelor rusesti din Crimeea este esentiala pentru reducerea atacurilor asupra Ucrainei, la fel ca si apararea oraselor din estul tarii. În toamna, un interviu publicat tot în The Economist cu Valeri Zalujni, seful Statului Major ucraiean, în care acesta estima ca razboiul a ajuns într-un impas, dupa aproape doi ani si o contraofensiva ucraineana fara succese remarcabile, a stârnit nemultumirea lui Zelenski, care si-a aratat public dezacordul cu comandantul armatei ucrainene. De atunci, potrivit presei ucrainene, animozitatea dintre ei a devenit tot mai evidenta, însa în sondajele de opinie popularitatea lui Zalujni o depaseste pe cea a lui Zelenski. ZELENSKI ESTE FURIOS „Volodimir Zelenski este furios. Nu din cauza succeselor dusmanilor sai (nu vede niciunul) si nici macar din cauza lipsei de progres a propriei sale armate pe câmpul de lupta. În schimb, presedintele Ucrainei este exasperat de sovaielile unora dintre aliatii sai, precum si de detasarea unora dintre compatriotii sai. Calit de presiunile razboiului, de un an de titluri negative si de esecul contraofensivei care promitea atât de mult la începutul anului 2023, el si-a pierdut lejeritatea si umorul care au caracterizat întâlnirile noastre anterioare cu el”, arata The Economist în preambulul articolului. Interviul a fost facut prin Zoom, iar reporterul The Economist a remarcat ca presedintele ucrainean gesticula pentru a fi convingator „ca si cum ar încerca sa strapunga ecranul computerului”. „Lumea nu-l mai asculta (pe Zelenski - n.r.) la fel de atent, iar maestrul-comunicator nu mai controleaza naratiunea asa cum o facea acum doi ani. În Ucraina se instaleaza oboseala. În Occident, titlurile de ziare se întreaba daca Vladimir Putin, presedintele Rusiei, a început sa câstige. Ajutorul pentru ucraineni a devenit un subiect de târguiala politica în America si Europa”, explica The Economist contextul în care a facut acest interviu. Occidentul a pierdut simtul urgentei si multi ucraineni au pierdut sentimentul de amenintare existentiala, spune Zelenski, care încearca acum sa le reaprinda pe amândoua. „Poate ca nu am reusit (în 2023) asa cum îsi dorea lumea. Poate ca nu totul este atât de rapid cum si-a imaginat cineva”, recunoaste el. Dar ideea ca Putin câstiga nu este altceva decât o „perceptie”. Realitatea, spune el, este ca fortele rusesti sunt în continuare macelarite în locuri precum Avdiivka, pe care Zelenski tocmai l-a vizitat saptamâna trecuta. PIERDERI DE JUMATATE DE MILION DE OAMENI ÎN RÂNDURILE RUSILOR PÂNA ÎN 2025 Sursele serviciilor britanice de informatii din domeniul apararii estimeaza ca, pe baza tendintelor actuale, Rusia va suferi peste 500.000 de pierderi, morti si raniti, pâna în 2025. Zelenski subliniaza ca armata lui Putin nu a reusit sa cucereasca niciun oras mare în 2023, în timp ce Ucraina a reusit sa sparga blocada Rusiei la Marea Neagra si acum transporta milioane de tone de cereale folosind o noua ruta care merge pe lânga coasta sudica a Ucrainei (si intra apoi, spre vest, în apele teritoriale ale României - n.r.). „Rezultat urias!”, exclama presedintele. Cu toate acestea, în calitate de fost actor care a reusit sa schimbe modul în care lumea vede Ucraina, Zelenski stie ca perceptiile pot deveni realitate si în moduri mai putin utile. Într-un razboi devenit unul în care este vorba despre mobilizarea resurselor, daca sustinatorii Ucrainei devin convinsi ca victoria a devenit imposibila, asta risca sa priveze Ucraina tocmai de banii si de armele de care are nevoie pentru a câstiga. Fatalismul poate deveni o profetie care se autoîmplineste, noteaza The Economist. Acesta este motivul pentru care anul care a început este atât de important. Pe masura ce efortul de razboi al Rusiei intra într-o viteza mai mare, iar resursele Ucrainei se epuizeaza, atentia Americii si a multor tari europene se îndreapta catre politica interna într-un an electoral. Sarcina ui Zelenski este mai grea ca niciodata, iar miza nu a mai fost atât de mare de la primele zile de lupta. „PUTIN VA VA MÂNCA LA CINA CU TOT CU UE, NATO, LIBERTATE SI DEMOCRATIE” Argumentul sau central este ca, prin sustinerea Ucrainei, Europa se protejeaza de agresiunea rusa. „Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, va sustineti singuri. Va salvati copiii vostri, nu pe ai nostri”, arata, sumbru, Zelenski. Daca Rusiei i se permite sa ia copiii ucraineni, „vor lua si alti copii”. Daca Rusia încalca drepturile ucrainenilor, „va încalca drepturile în lume”. Daca Ucraina pierde, Putin îsi va apropia razboaiele de Occident. „Putin simte slabiciunea ca un animal, pentru ca este un animal. El simte sângele, îsi simte puterea. Si va va mânca la cina cu tot cu UE, NATO, libertate si democratie”, avertizeaza presedintele Ucrainei. Cu umerii adusi, Zelenski îsi impune punctele de vedere lovindu-si degetele de biroul sau din sala de sedinte: "Poate ca lipseste ceva. Sau poate ca lipseste cineva. Cineva care sa poata vorbi despre Ucraina ca o aparare a noastra, a tuturor". Tarile europene ar trebui sa faca presiuni asupra Americii pentru a sprijini Ucraina, pentru binele lor, crede liderul de la Kiev. "Serviciile de informatii din mai multe tari europene au început sa (examineze) posibilitatea unui atac pe teritoriul lor din partea Rusiei... Chiar si acele tari care nu au facut parte din URSS", arata Zelenski. În ceea ce priveste sugestiile privind negocierile, Zelenski spune ca nu detecteaza „niciun pas fundamental pentru pace din partea Rusiei”. Ceea ce ucrainenii experimenteaza în schimb este un baraj de atacuri aeriene asupra oraselor ucrainene din est, sud, nord si vest. „Vad doar pasii unei tari teroriste”, puncteaza Zelenski. Iar daca Rusia transmite semnale despre dorinta de a îngheta conflictul, asa cum au relatat unele media occidentale, „nu este pentru ca sunt oameni corecti, ci pentru ca nu au suficiente rachete, munitii sau trupe pregatite. Ei au nevoie de aceasta pauza ca sa-si refaca toate fortele. Si apoi, cu toata puterea lor, sa întoarca pagina acestui razboi”, arata Zelenski. CRIMEEA SI MAREA NEAGRA VOR DEVENI CENTRUL DE GREUTATE AL RAZBOIULUI The Economist a observat ca presedintele ucrainean nu a dat prea multe detalii despre ceea ce poate realiza Ucraina în 2024, spunând ca scurgerile de informatii înainte de contraofensiva din vara anului trecut au ajutat Rusia sa-si pregateasca apararea. Dar daca are un mesaj, acesta este ca Crimeea si batalia conexa din Marea Neagra vor deveni centrul de greutate al razboiului. Izolarea Crimeei, anexata ilegal de Rusia în 2014, si degradarea capacitatilor militare rusesti de acolo sunt „extrem de importante pentru noi, pentru ca reprezinta modalitatea prin care putem reduce numarul de atacuri din acea regiune”, explica el. O operatiune reusita ar fi un „exemplu pentru întreaga lume”, continua Zelenski. De asemenea, ar avea un efect important în interiorul Rusiei. Pierderea unei piese centrale a propagandei Kremlinului ar arata ca „mii de ofiteri rusi au murit doar din cauza ambitiei lui Putin”. Ucraina obtine deja victorii care erau greu de conceput în peninsula de importanta strategica, distrugând un „numar bun” de nave din flota rusa din Marea Neagra. Oficialii britanici spun ca o cincime din aceasta flota a fost distrusa numai în ultimele patru luni. Pierderea bazelor navale pe care Rusia le-a detinut în ultimii 240 de ani ar fi o rusine imensa pentru Putin. PODUL KERCI, UN OBIECTIV MILITAR Dar Zelenski spune ca viteza oricarui succes va depinde de asistenta militara pe care o va primi de la partenerii occidentali. El a cerut Taurus, o racheta de croaziera invizibila cu raza lunga de actiune, fabricata în Germania, care are capacitatea de a exploda adânc în interiorul unei tinte. Acest lucru ar putea permite Ucrainei sa distruga podul Kerci, în valoare de 4 miliarde de dolari, izolând de fapt peninsula Crimeea de Rusia. „Rusia trebuie sa stie ca pentru noi acesta este un obiectiv militar”, subliniaza Zelenski. El sugereaza însa ca germanii nu sunt singura putere occidentala care îi sta în cale. Zelenski este în continuare mai putin deschis în ceea ce priveste obiectivele sale în est si în sud. Ambitia strategica declarata de a readuce Ucraina la granitele sale initiale nu s-a schimbat si nu se va schimba, dar el nu mai stabileste termene si nu promite cât de mult teritoriu poate „dezocupa” Ucraina anul viitor. Sarcina sa imediata în razboiul terestru va fi „sa apere estul, sa salveze aceste orase foarte importante ale Ucrainei, din est si sud, Harkov, Dnipro, Zaporojie, Herson, Mikolaiv” si sa protejeze infrastructura critica a tarii sale. ZALUJNI I-A SCHIMBAT MESAJUL LUI ZELENSKI Asteptarile prea mari pe care Zelenski le-a creat înaintea contraofensivei din 2023 au fost în parte ceea ce a dus la un sentiment de dezamagire. În interviul acordat de Valeri Zalujni, comandantul fortelor ucrainene, publicatiei The Economist în noiembrie 2023, acesta a recunoscut impasul de pe câmpul de lupta. Desi a stârnit initial o reactie furioasa din partea lui Zelenski, i-a oferit, de asemenea, ocazia de a-si schimba mesajul. Pentru a sustine acest razboi mocnit, nu doar Occidentul trebuie sa se mobilizeze, ci, în primul rând, Ucraina însasi. „Trebuie sa luam în considerare propria noastra forta”, spune ZelenskI. În timp ce el este înca sigur ca America va oferi, în cele din urma, ajutor militar, Ucraina, spune el, îsi consolideaza, de asemenea, propria productie, în cazul în care proviziile occidentale vor fi insuficiente. A fost mesajul pe care l-a reluat si în discursul de Anul Nou, sfidator si sobru, care a fost net mai putin optimist decât cuvintele sale din 31 decembrie 2022. Ca parte a acestui plan B, el cere guvernului american sa acorde Ucrainei licente pentru a produce arme, de la sisteme de artilerie si rachete pâna la aparare antiaeriana. „Mobilizarea societatii ucrainene si a lumii” de la începutul razboiului nu mai este prezenta astazi, recunoaste Zelenski. „Acest lucru trebuie sa se schimbe”, spune el. Sondajele sugereaza ca reducerea vârstei de mobilizare de la 27 de ani, cât este în prezent, si reducerea motivelor de exceptare de la serviciul militar nu sunt populare. Dar liderul Ucrainei insista ca nu exista alternativa. „Mobilizarea nu este doar o chestiune de soldati care merg pe front. Este vorba despre noi toti. Este vorba de mobilizarea tuturor eforturilor. Aceasta este singura modalitate de a ne proteja statul si de a ne dezrobi pamântul. Sa fim sinceri, am trecut la politica interna”, spune Zelenski. Aceasta este o alegere pe care ucrainenii vor trebui sa o faca. „Daca vom continua sa ne concentram pe politica interna, trebuie sa convocam alegeri. Sa schimbam legea, Constitutia. Dar uitati de actiunile de contraofensiva si de dezocupare”, arata el. Dupa aproape doi ani de razboi la scara larga, Zelenksi si-a pierdut vibratia tinereasca. Dar el ramâne vehement ca Ucraina nu poate da înapoi de la planul sau de a învinge Rusia. „Cea mai importanta profesie pe care o poate face un ucrainean în acest moment este sa fie în Ucraina, iar pentru partenerii nostri occidentali, este sa fie alaturi de Ucraina. Daca nu aveti puterea, atunci fie plecati, fie va dati la o parte. Noi nu ne vom retrage”, promite liderul ucrainean. Întrebarea este daca maestrul-comunicator din 2022 poate convinge restul lumii sa-i împartaseasca aceasta convingere, noteaza The Economist în încheiere.
