ZDITV: Avem inflație! La ce să ne așteptăm și ce-i de făcut

Valoarea banilor se depreciaza. În ultimul an a scazut cu 8 la suta, spune Institutul National de Statistica. De ce a aparut inflatia, cât va dura, cât de mare va fi? De ce au crescut preturile la energie si la produsele alimentare? Care este cel mai pesimist scenariu? Dar cel mai optimist? Acopera dobânzile bancare nivelul inflatiei? Dar certificatele de trezorerie.  Care sunt cele mai bune optiuni pentru a ne feri economiile de inflatie, dar si pentru a folosi eficient veniturile curente din familie. Este piata imobiliara o solutie a problemei? Este România un caz izolat, sau face parte dintr-un cadru general, mondial, dominat de inflatie? Ce poate face statul pentru a temera consecintele negative si daca este dispus sa faca ceea ce trebuie. Cine câstiga de pe urma inflatiei si daca nu cumva statul se foloseste de fenomen, în mod cinic, pentru a-si micsora datoriile catre populatie. Acestea sunt temele unei discutii interesante, pe care va invitam sa o urmariti, între redactorul sef al “Ziarului de Iasi, Toni Hritac, si profesrul Alin Andries, de la Facultatea de Economie si Administrea a Afacerilor de la Universitatea Al. I. Cuza Iasi. TRANSCRIERE INTERVIU: “Ziarul de Iasi” utilizeaza cu titlu experimental serviciile unei companii care asigura transcrierea automata a fisierelor audio. Aceasta foloseste elemente de inteligenta artificiala (retele neuronale), reusind o acuratete de aproximativ 90 la suta. Recomandam celor care nu au timp suficient pentru vizionare sa citeasca transcrierea de mai jos pentru urmarirea ideilor principale. Textul transcrierii este însotit de minutele desfasurarii interviului, astfel încât acesta poate fi urmarit selectiv, functie de continut. s00:00:00:0t Suntem din nou în studioul TV al Ziarului de Iasi. Discutam astazi despre inflatie cu invitatul nostru profesorul Alina Andries de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii Alexandru Ioan Cuza. Buna ziua domnule profesor. s00:00:15:15t Buna ziua multumesc pentru invitatie. s00:00:17:17t Suntem în plin proces inflationist. Este o situatie prin care am mai trecut la cote mai mari la începutul anilor 90 dar cumva de care credeam ca am scapat. Acum avem din nou un asemenea puseu sau poate un fenomen pe termen mai lung. Va întreb ce anume a cauzat inflatia. s00:00:40:40t În primul rând inflatia ca majoritatea fenomenelor economice este un fenomen ciclic ca din când în când apar pusee. În acest moment la nivel global exista un nivel ridicat al ratelor de inflatie si acest nivel ridicat are în principiu doua mari categorii de factori. Pe de o parte este un efect de baza în sensul ca în anul 2020 înainte dar în contextul pandemiei la început s a accentuat nivelul ratelor de inflatie la nivel national si la nivel international au scazut foarte foarte mult. În unele tari a fost chiar o crestere negativa o scadere a preturilor generate de lipsa cererii si a consumului. Astfel ca acum vedem de fapt si acest efect de baza fiindca activitatea într o oarecare masura a revenit la normal s00:01:32:92t Si deci n am avut. Am avut câtiva ani fara inflatie ba chiar cumva o un calm neobisnuit si spuneti ca era timpul sa se apara unele reglaje sa s00:01:45:105t Atâta timp cât într o perioada preturile înregistreaza o scadere. Ulterior o crestere se amplifica în nivelul de inflatie se amplifica într o oarecare masura din perspectiva statistica. s00:01:56:116t Deci deci avem o prima componenta a inflatiei spuneti dumneavoastra nu are legatura cu pandemia sau boala ci pur si simplu este o chestiune normala care ar fi trebuit cumva. Oricum ar fi aparut s00:02:10:130t Este un indicator fiindca poate ar trebui sa fac doar o mica paranteza inflatia se cuantifica ca fiind sa spunem o crestere generalizata a nivelului de preturi utilizând diferite metode. În România se foloseste un cos de produse. Un indicele de consum pe când în Europa se foloseste un indice armonizat. Dar în principiu este o medie statistica si este un indicator care cuantifica sa spunem cresterea într o perioada comparativ cu o perioada de baza. Daca în perioada de referinta nivelurile au fost foarte mici si acuma sa spunem au revenit la normal sa spunem ca anul trecut au înregistrat o scadere si acum au revenit la normal dintr o data observam o crestere si este amplificata dar nu acesta e acesta este doar o justificare. Dar motivul real pentru contextul actual ridicat al inflatiei este în primul rând criza sanitara si criza de pe piata energiei. s00:03:05:185t Ok. Criza sanitara o stim este criza pandemica fireste ca are multe componente vom reveni. S-a discutat despre asta. Sa vedem criza energetica avem de-a face cu o crestere foarte mare de ordinul. Eu stiu 20 30 la suta ba chiar în unele cazuri punctuale duble la gaz la energie electrica la petrol. Ce anume a determinat aceste cresteri. s00:03:37:217t Revenim aproape în situatia din anii 70 când de asemenea s a înregistrat o criza pe piata energiei o criza majora. Sunt câteva elemente pe de o parte tine de producatori si dupa cum am observat în ultima perioada OPEC partea de asociatia marilor exportatori de petrol au redus extractia nivelurile de petrol vândute pentru a creste pretul fiindca nivelul pretului a scazut la începutul pandemiei deoarece cererea a scazut foarte mult acum. Activitatea economica a revenit aproape spre normalitate si reducând nivelul productiei astfel ca preturile au crescut foarte foarte mult. Cel de-al doilea element care a condus la aceasta criza într o oarecare masura este noua strategie la nivel international de a elimina într o oarecare masura tot ce înseamna combustibilii fosili si a trece spre o energie regenerabila. Acest lucru a determinat într o oarecare masura costuri mai mari de productie fiindca este într o oarecare masura tehnologia costa mai mult si este mai scump sa treci sa schimbi modul de producere a energiei si pe de alta parte marii producatori si exportatori de gaze si Rusia au într o oarecare masura încearca sa influenteze pretul astfel încât sa câstige cât mai mult posibil. s00:04:58:298t Deci daca ar fi sa. Sa. Rezum cumva avem doua componente si aici o componenta este cumva circumstantiale legata de criza pandemica de faptul ca a fost redus consumul iar în acest context marile state producatoare s au gândit sa îsi reconsidere strategia de aprovizionare cu cu energie. Pe de alta parte exista problema cumva de fond unii o numesc o problema ideologica legata de clima scenic de abordarea internationala a acestei crize în sensul de a trece la energie de tip nou cumva a reduce consumul gazelor si petrolului si din acest motiv apare acea componenta suplimentara în costul în costul energiei este energia. Cresterea pretului la energie. Cauza principala a inflatiei adica din anul acesta estimam în luna octombrie aproape inflatia de 8 la suta inflatia anualizata este cumva partea principala cauzata cresterii pretului la energie s00:06:11:371t Atât în România cât si în alte state inclusiv în Statele Unite ale Americii este principala componenta inflationista în sensul ca acest indicator statistic este afectat semnificativ de cresterea preturilor. Bineînteles ca mai sunt si alte produse care au înregistrat fiindca cea de-a doua componenta care ar trebui sa o discutam este nivelul preturilor produselor alimentare atât în România daca luam cazul cartofului ulei si alte produse au crescut semnificativ în ultimul an dar si în alte tari. În China de exemplu cresterile la produse alimentare au fost undeva în jur de -20 din cauza secetei în anumite zone din cauza inundatiilor în alte zone inclusiv în Statele Unite produsele alimentare au înregistrat o crestere si în Europa astfel ca si productia sa spunem si domeniul acesta al produselor alimentare a influentat. Dar din perspectiva Statistica preturile la energie sunt cele care au determinat o crestere a inflatiei fapt pentru care în unele state s a considerat si în România ca aceasta este o perioada tranzitorie în sensul ca aceasta inflatie nu este persistenta ci odata cu revenirea preturilor pe burse si pe pietele internationale va s00:07:22:442t Scadea era urmatoarea întrebare pe care voiam sa va adresez am urmarit în ultimele luni dezbaterile din Statele Unite si acolo presedintele Fed si nu numai spuneau ca inflatia este temporara ca va fi va fi un un spic va fi un un vârf care va dura o luna doua si apoi preturile vor reveni iar ei acum sunt uimiti cumva de faptul ca inflatia este persistenta si aici voiam sa va întreb daca puteti explica putin si daca puteti sa faceti o presiune o previziune. Cât de mult va dura. s00:08:00:480t Sunt trei lucruri pe care as dori sa le subliniez. Poate ar trebui sa subliniem faptul ca inflatia este o crestere generalizata a preturilor. Asta se poate. Poate fi cauzata de doua mari componente pe de o parte inflatia erodeaza puterea de cumparare a banilor si atunci ar trebui sa discutam despre aceasta componenta cererea si oferta de moneda. Pe de alta parte cresterea generalizata a preturilor este influentata si de o oferta sau cererea pentru bunuri si servicii. Si o sa ma asez pe cele doua componente în ultimii ani dupa criza din 2010. Bancile centrale au dezvoltat programe asa numite quantitative easing care au inundat pietele cu mari sume de bani pentru a încuraja cresterea economica astfel ca banii s au ieftinit în sensul ca ratele de dobânda au scazut în unele state ajungând chiar sa fie negative dar si în majoritatea statelor au scazut foarte mult si în România. Nivelul dobânzilor în prezent este mult mai scazut decât acum zece ani astfel ca oferta de moneda a fost foarte mare. Acum se pune problema cât poti mentine acest ritm si daca tocmai aceasta cantitate mare de moneda pe piata este un factor important care a determinat scaderea puterii de cumparare. s00:09:20:560t Va referiti aici la banii injectati în timpul pandemiei si în batai sau la un trend de din ultimii ani si anterior pandemiei dinaintea pandemiei. s00:09:31:571t Trendul este de în Europa de prin 2012 dar pandemia a accentuat acest lucru în sensul ca guvernele si autoritatile au injectat mai multi bani tocmai pentru a stimula cererea pentru a subventiona anumite categorii pentru a sustine. s00:09:47:587t Exista o vorba populara sunt acesti bani injectati bani fara acoperire cum ar veni fara acoperire în bunuri si servicii Bani cumva gratuit s a parut asa de de unde odata bani fabricati de Banca Nationala si injectati. s00:10:02:602t Piata odata cu renuntarea la convertibilitatea în aur a monedei Fed. Banii sunt fara acoperire sau cu acoperire fiindca de fapt puterea de cumparare a banilor este garantata de catre stat. Ei nu au acoperire efectiva în bilantul bancii nationale apar active dar nu exista. Sa spunem ca Suma o s o bancnota de 100 de lei echivalentul în valoare intrinseca Sibiu. Ce este sa spunem încrederea în Guvern care emite acea monede si bineînteles cu cât oferta de orice produs numai în cazul banilor cu oferta când exista o oferta abundenta si cerere ramâne constanta pretul scade al acelui produs de aceea si cu banii putem spune ca inflatia este o modalitate de a scadea puterea de cumparare scade pretul banilor. Cel de-al doilea lucru care a fost accentuat de pandemie si determinat de pandemie a fost oferta de bunuri si servicii. Lanturile de productie la nivel international sunt afectate puternic. Daca ne uitam numai la doua industrii industria auto si industria de electronice exista o mare lipsa de cipuri si asa mai departe. Si ar mai trebui sa spun un lucru China este cel mai mare producator de bunuri industriale intermediare aproape toti producatori toate industriile din toata lume depind de un bun produs din China de componente astfel ca aceasta criza spre deosebire de crizele anterioare a afectat semnificativ oferta fiindca pentru a controla criza sanitara s au închis anumite fabrici la anumite lanturi de productie au fost blocate pentru o perioada mai lunga sau mai scurta si atunci a aparut o problema de oferta de bunuri în special. Acest lucru a afectat fiindca cu cât scade oferta de bunuri cu atât cererea ramâne constanta preturile înregistreaza o crestere astfel avem cele doua dimensiuni pe de o parte abundenta de moneda pe de alta parte o reducere a ofertei ceea ce a condus la o crestere a pretului s00:12:10:730t În cazul cresterii productiei produselor agroalimentare. Avem de-a face cu o reducere a ofertei sau o crestere suplimentara a consumului pentru ca pare ca agricultura a mers în pandemie. Agricultura a mers s00:12:23:743t Numai ca se pune problema întotdeauna daca produsele agricole cât de usor ajung la sa spunem la consumatorul final si pe lantul acesta de aprovizionare. Câti intermediari si cum cresc preturile fiindca în România sunt ne aflam de multe ori într o situatie paradoxala productia de bunuri agricole este foarte mare dar preturile înregistreaza o crestere pentru consumatorul final si de fapt aici a aparut problema si în România este aprovizionarea si tot ce înseamna distributia. s00:12:55:775t Ok înteleg ca suntem nu suntem un caz singular. Traim într un puseu inflationist la nivel mondial poate fi inflatia controlata din centrii sa spunem importanti mondial de la New York Uniunea Europeana sau fiecare tara va avea propria aventura s00:13:15:795t Stabilitatea preturilor de regula este obiectivul principal al bancilor centrale din fiecare tara. Nu exista sa spunem un mecanism la nivel international de control al inflatiei ci la fiecare tara sau fiecare regiune îsi gestioneaza cum considera mai bine. În acelasi timp actuala inflatie nu este doar o problema monetara si ar fi o problema sa consideram ca se poate rezolva doar prin instrumentele de politica monetara principalul instrument de politica monetara utilizat de bancile centrale nu doar în România ci peste tot în lume este reprezentat pe de o parte de ratele de dobânda de politica monetara pe de alta parte este de infuzia sau retragerea de monede de pe piata în momentul de fata majoritatea bancilor centrale au început sa adopte decizii cu privire la cresterea ratelor de dobânda în speranta ca astfel inflatia se va tempera cel putin nu dar în acelasi timp exista o problema structurala în sensul ca nu este foarte usor sau nu întodeauna este permis sa spuna asa bancilor centrale sa adopte toate masurile necesare fiindca masuri care pot conduce la o stabilizare a nivelurilor de preturi sau o reducere a inflatiei pot sa aiba un impact semnificativ asupra cresterii economice. De fapt întotdeauna este acest balans între cresterea economica si inflatie. s00:14:45:885t Efectele cumva sunt invers proportionala daca obtii undeva un câstig pierzi în alta parte exista riscul de a pierde în alta parte poti sa stabilizeze financiar dar sa slabesti cresterea economica cum s00:14:56:896t Absolut fiindca masura care ar duce la statuie ca sa spunem reducerea inflatia ar fi cresterea ratelor de. Cresterea ratelor de dobânda asta va însemna ca tot ce înseamna investitii costul creditelor devine mai mare si atunci investitiile vor fi descurajate daca vor fi descurajate investitiile. Cresterea economica va scadea. s00:15:15:915t Va pun o întrebare domestic exista vreun risc sa traim cosmarul anilor 90 cu inflatie foarte mare suta la suta peste 100 la suta care este în opinia dumneavoastra cel mai optimist si cel mai pesimist scenariu. s00:15:31:931t Anii 90 au reprezentat o perioada neagra pentru cetatenii României din perspectiva procesului inflatie anuala cu niveluri de inflatie de 200 250 în anii 90 si 97 daca tinem minte au fost peste 150. Nu cred ca vom ajunge la aceste niveluri din UE având în vedere urmatoarele elemente o componenta principala pentru inflatie o reprezinta într o oarecare masura riscul de tara în momentul de fata daca ne uitam la nivelul de dobânda cu care se împrumuta guvernul sunt cele mai scazute. Facem parte din Uniunea Europeana altfel nu mai exista acea problema majora de a avea acces la bunuri si servicii fiindca în anii 90 erau si o problema de oferta preturile cresteau foarte mult fiindca oferta era foarte redusa. În acelasi timp trebuie sa subliniez faptul ca economia României este dezechilibrata din perspectiva balantei comerciale depinde foarte mult de importuri mai ales pe anumite domenii ceea ce e vulnerabil vizeaza într o oarecare masura economia României dar în acelasi timp aceasta vulnerabilitate se transpune de cele mai multe ori într o depreciere a monedei nationale si astfel o vom putem si în ultimii ani avem o depreciere desi nu i majora dar avem o depreciere a monedei nationale în raport cu euro si cred ca aceasta depreciere va continua fiindca solutia atunci când ratele de dobânda devin mai atractiv pentru investitorii straini. De ce fiindca vin si plaseaza bani în România la un nivel de dobânda mai ridicat si atunci într un fel sau altul mi se reduce aceasta presiune pe cursul de schimb. A doua sa spunem principala diferenta comparativ cu anii 90 este ca piata României este o piata libera în momentul de fata fluxurile de capital pot sa intre si sa iasa. Avem liberalizat contul de capital astfel ca nu mai este o problema ca nu poti sa intri bani din strainatate si atunci riscul de a ajunge la 150 este foarte foarte scazut zic eu improbabil dar riscul sa înregistram o dobânda cu doua cifre este destul de ridicat. s00:17:47:1067t Este o informatie foarte interesanta. Cum putem compensa Efectul devalorizarii banilor pentru cineva care are bani acum sau care vrea sa îsi salveze exista cumva riscul nu daca i lasa fara sa faca nimic sa se trezeasca peste un an sau doi. Cu ei la eu stiu nu jumatate dar la -60 din valoarea de atunci sau eu stiu noi cum putem sa compensam. s00:18:15:1095t Tocmai pornind de la definitia inflatiei care este o scadere generalizata a puterii de cumparare ar trebui sa cumparam înainte sa se devalorizeze si acum ce am putea sa cumparam este o alta discutie. Întotdeauna exista alternative investitionale putem sa cumparam si românii sunt foarte obisnuiti sa cumpere active sa spunem reale imobile case terenuri si asa mai departe care în perioade inflationiste îsi conserva într o oarecare masura s00:18:43:1123t Valorile sa fie asta explicatia faptului ca în continuare sectorul imobiliar merge s00:18:51:1131t Sectorul imobiliar merge si datorita faptului ca românii considera ca cea mai buna investitie o reprezinta activele imobiliare si daca ne uitam peste statisticile arata ca peste -90 dintre români detin casa în proprietate. Este o modalitatea cea mai utilizata majoritatea inclusiv pentru a investi este mai usor de înteles dintr o anumita perspectiva fiindca vezi locuinta vestele nu întelege cetateanul român înteleg mai bine piata imobiliara. Asta nu înseamna ca e cea mai buna alternativa fiindca sunt si alternative de a investi în instrumente financiare precum actiuni obligatiuni care pot sa confere nivelul de randamente superioare investitiilor în active reale. Numai ca aici din pacate în România nivelul investitiilor în instrumente financiare este relativ scazut din cauza ca nivelul de educatie financiara este scazut în România avem unul dintre cele mai scazute niveluri de educatie alfabetizare financiara din Europa. Piata de capital din România este slab dezvoltata în sensul ca nu foarte multe companii inclusiv autohtone sunt listate si ai capacitatea de a investi în actiuni. De asemenea alte instrumente sunt relativ reduse s00:20:07:1207t Dar cei mai multi români tin banii în depozite bancare si mai nou de un an un an jumatate în certificate de trezorerie carora guvernul le face publicitate si cumva le explica mai bine si cere investitia românilor în asa ceva. Credeti ca acestea vor reusi sa acopere macar cresterea sau devalorizarea s00:20:31:1231t Inclusiv uitându ne acum care este nivelul de inflatie si care este ratele de dobânda care sunt ratele de dobânda constatam ca dobânda reala este negativa în sensul ca dobânzile în special la depozite în lei nu depasesc cu 1 vreo 5 2 la -5. Depinde de perioada depinde de banca dar la un nivel de inflatie de opt la suta deja exista o rata negativa de -10 aproximativ. De asemenea în cazul obligatiunilor nivelul ratelor de dobânda reale sunt negative. Principalul avantaj în cazul acestor tipuri de instrumente financiare depozite obligatiuni consta în lichiditatea acestora oricând poti sa ai acces la banii la numerar în sensul ca un depozit îl poti desface oricând sa te retragi banii bineînteles ca daca este la termen si îl lichideze mai devreme vei avea. Sa spunem un cost de lichidare dar ai acces pe când alte investitii gen imobiliare actiuni sau unitati de fond pot fi de multe ori au un prezinta un nivel de lichiditate mai scazut si dureaza o perioada pâna când poti face dar nu cred întotdeauna în perioadele inflationiste. Depozitele si obligatiunile nu au conferit un nivel de dobânda pozitiv real. s00:21:49:1309t Zilele trecute discutam cu un om de afaceri din domeniul IT care mi a spus ca firmele performante din acest domeniu performante însemnând cele care pot arata o cifra de afaceri crescatoare în ultimii ani profituri cumva seriozitate pe piata sunt asaltate în momentul de fata de capital provenind de la fonduri de investitii de la firme mai mari care vor în felul acesta sa îsi securizeze banii de inflatie. Credeti ca credeti ca acesta este un fenomen cumva. Important este sa zicem reflecta tocmai aceasta teama de inflatie nevoia de a cauta locuri sigure si profitabile care sa depaseasca tudta despre va continua eu va extinde principalul s00:22:43:1363t Factor care determina aceast fenomen la nivel international nu doar la nivelul României consta în faptul ca piata pe piata sunt foarte multi bani ieftini si atunci multi investitori cauta oportunitati investitionale care sa le confere un randament superior în sensul ca este foarte usor în Statele Unite în Europa chiar si în Asia sa atragi bani cu dobânda foarte foarte mica în sensul ca emite obligatiuni daca esti un fond mare de investitii emiti obligatiuni sau te împrumuti direct de la institutii financiare la dobânzi aproape de zero 0 5 si atunci ai acces la resurse ieftine si trebuie sa cauti oportunitati si cauti oportunitati în special pe piete emergente si în sectoare de activitate emergente în sensul care confera un randament ridicat de aceea foarte multe companii din domeniul IT si nu numai. Sunt ofertate în momentul de fata de fonduri de investitii fiindca acestia au o lichiditate si doresc oportunitati de a investi nu neaparat sa se protejeze împotriva inflatiei ci acesta este businessul obisnuit al fondurilor de investitii. s00:23:50:1430t Exista vreo legatura între nivelul inflatiei si nivelul la care viitorul Guvern a anuntat ca vrea sa creasca si vrea sa indexeze pensiile si sa creasca valoarea salariului minim. Credeti ca acele cote de -10 la pensii de majorarea alocatiilor urmaresc tocmai acest lucru sa compenseze presiunile inflationiste. s00:24:19:1459t Legislatia în România prevede de cele mai multe cazuri o indexare periodica a diferitelor categorii de venituri cu rata inflatiei. De multe ori este respectata de multe ori este amânata. În acelasi timp trebuie sa privim putin aceasta relatie daca privim din perspectiva. Aceste niveluri ale pensiilor sau alocatii sunt crescute fiindca anticipeaza o inflatie. Nu cred fiindca am avut perioade de inflatie ci poate este doar o decizie politica fiindca au fost promise si ca oamenii se asteapta asta. Nu stiu dar nu cred cum va influenta cresterea acestor venituri inflatia este o discutie putin mai ampla în sensul ca crescând nivelul de venituri creste cererea potentiala care poate afecta inflatia dar nu cred ca va avea un impact major asupra inflatiei în mod direct prin cerere fiindca de regula sunt venituri relativ mici. Cererea nu va fi puternic afectata. În acelasi timp o alt mecanism de afectare a inflatiei si a economiei poate sa fie destabilizare sa spunem din perspectiva bugetara în sensul dupa cum stim bugetul României este deja într un deficit structural major. Datoria publica a României a crescut si astfel crescând anumite categorii de venituri poate nu spun ca se va întâmpla poate sa creasca deficitul fiindca trebuia acoperit undeva fie se reduc alte cheltuieli fie creste deficitul si crescând deficitul va creste datoria publica ceea ce înseamna ca într un fel sau altul statul se va împrumuta la niveluri de dobânzi mai ridicate. s00:25:56:1556t Profit de asta sa va întreb daca inflatia va avea vreun efect negativ asupra bugetului local. Dumneavoastra sunteti consilier local. Credeti ca inflatia s00:26:06:1566t Întotdeauna are un efect negativ asupra tuturor mai putin asupra celor care au datorii în sensul ca singurii beneficiari ai unei inflatii ridicate sunt cei care au datorii foarte mari si atunci valoarea acestor datorii. Din perspectiva reala se reduce foarte mult fiindca daca am sa va dau 100 de lei astazi si la peste sunt dator peste un an si data inflatia este de -80. Cu acei 100 de lei dumneavoastra veti putea cumpara mai putine adica pentru mine costul real este mai redus atât persoanele fizice cât si autoritatile administratiei administratiile publice. Atv urile vor fi afectate si nu ne uitam doar la ce se întâmpla pe piata constructiilor si toate obiectivele de investitii majore obiective majore de investitii sunt puternic afectate fiindca preturile au crescut foarte mult pentru materiale de constructii si atunci ai bugetat în momentul de fata o investitie care valoreaza sa spunem un milion de lei si constati dupa un an un an si când efectiv începi lucrarile ca nu sunt suficiente fondurile alocate si trebuie sa faci o majorare. s00:27:11:1631t O ultima întrebare. Exista vreo pârghie la nivelul statului pentru a diminua efectele negative ale inflatiei. Se spune cumva ca în momente de inflatie statul este de un cinism teribil si lasa ca inflatia sa se distreze pe seama pe seama salariilor pe seama investitiilor cetatenilor care cumpara mai putin cu banii pe care i ai. Exista exista o solutie ca statul sa nu fie atât de cinic si imoral în asemenea situatii.   s00:27:45:1665t Apoi spuneam ca principalul beneficiar al unei inflatii este cel care este datornic ca de regula guvernele înregistreaza deficite si sunt din perspectiva neta sunt datori si de regula sunt datori cetatenilor sau altor investitori care cumpara obligatiuni guvernamentale. În acelasi timp exista mecanisme sa spunem pentru a reduce nivelul preturilor pentru anumite bunuri si servicii. Trebuie sa creezi cadrul ca cererea sa creasca aceasta fiind modalitatea cea mai buna elimini tot ce înseamna deficiente în lanturile de productie creste faciliteze cresterea productiei astfel încât nivelul preturilor sa scada. Bineînteles ca statul poate sa intervina prin banca centrala si sa controleze trebuie sa influenteze nivelul de rata dobânzii si astfel oferta de bani. Bineînteles ca mai exista si cea de-a doua metoda de control a preturilor si într o economie de piata este de evitat în economia socialiste si dinainte de 89 toate preturile erau administrate care poate sa aiba un efect de diminuare pe termen scurt dar va afecta semnificativ pe termen lung piata respectiva se discuta acum foarte mult despre plafonarea preturilor la energie sau la gaze naturale. Constatam deja ca foarte multi producatori sa spunem furnizori solicita sa si retraga autorizatia si asta s a întâmplat în multe state exista criza din anii 90 în California în care statul a venit si a plafonat pretul la energie electrica si jumate din furnizori au dat faliment si pe termen mediu preturile au crescut mai mult decât initial dar exista o masura si se discuta în continuare nu doar la nivelul României ci si la nivelul altor state de a subventiona într o oarecare masura sau a limita cresterea preturilor. s00:29:37:1777t Înca o întrebare. La sfârsit cât vom trai cu inflatia la nivelul acesta un an doi o luna doua s00:29:46:1786t Conform estimarilor bancii ale Bancii Nationale. Se anticipeaza ca se va reveni în intervalul normal undeva 3,5 plus minus doua puncte procentuale în partea a doua a anului 2023. Din punctul meu de vedere depindem foarte foarte mult de evolutia la nivel international si de evolutia preturilor la energie fiindca în momentul de fata Inflatia este influentata si ar mai trebui sa le spunem aceste costuri cu energia cu gazele naturale cu Petrolul se propaga ulterior pentru un efect de contagiune si la nivelul altor bunuri si servicii. Toate preturile vor înregistra o crestere atâta timp cât pretul benzinei motorinei energiei înregistreaza cresteri. Nu cred ca vom reveni la perioada cu o inflatie sub la suta pâna în 2024. s00:30:36:1836t Deci înca un an jumatate. Cel putin va multumesc domnule Andries pentru discutia de astazi. Si Va asteptam si altadata. s00:30:45:1845t Multumesc mult.  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi