În filmul Superman, personajul Jor-El, interpretat de catre Marlon Brando, îsi salveaza fiul nou-nascut, Kal-El (viitorul Superman interpretat de catre Christopher Reeve), trimitându-l de unul singur într-o nava spatiala care paraseste planeta Krypton, catre Pamânt. Civilizatia Krypton era cu câteva mii de ani înaintea celei pamântene, ceea ce i-a permis lui Jor-El sa-si înconjoare fiul cu un soi de cristale care contineau o gramada de cunostinte, de la teoria lui Einstein, pâna la scrierea chinezeasca, cunostinte care urmau sa treaca în creierul micutului kryptonian în drumul acestuia spre Pamânt, si toate astea spre stupefactia scolarilor care vedeau filmul la cinema, multi dintre ei experimentând deja, fara niciun rezultat, dormitul cu cartea sub perna, în lipsa cristalelor miraculoase! Se vorbeste foarte mult despre avantajele pe care le ofera cititul. Daca tragem cu ochiul pe Internet, vom constata ca multe din îndemnurile catre citit sunt enuntate atât de anost si de neconvingator, încât par a fi scrise de persoane care nu prea s-au omorât cu aceasta îndeletnicire: Reduce stresul si depresia, Dezvolta creierul, Extinde nivelul de creativitate, Ajuta la concentrare si focusare, Poate fi un hobby avantajos, Este o forma de entertainment ieftina, portabila si usor de manevrat, Te motiveaza, Devii mult mai empatic, Îti creste stima de sine, Te ajuta sa dormi mai bine, Dezvolta capacitatea de a socializa, Înveti în ritmul propriu, Ai de unde alege, Nu exista efecte secundare ale lumii digitale, Sunt mai bune decât filmele etc. (mai lipsea sa se spuna ca cititul ajuta la slabit). Circula un cliseu conform caruia lumea nu mai citeste. Da, lumea de la noi nu mai citeste, românii fiind ultimii din Europa în ceea ce priveste aceasta preocupare, însa nu se poate spune ca lumea, în general, nu mai citeste, ba dimpotriva. Într-un articol din Dilema veche din 2016, Mircea Vasilescu arata ca numarul de cititori adulti din SUA a crescut de la 42- la 50-, pe fondul accesului la Internet. Acelasi lucru s-a petrecut si mai spre încoace, pe fondul accesului major la cartea electronica, facilitat de tehnologie si impus si de contextul pandemic. Oricum, tehnologia a usurat dintotdeauna accesul oamenilor la lectura, ca, de exemplu, inventarea tiparului de catre Johannes Gutenberg, la mijlocul sec. XV, atunci când a fost tiparita Biblia, care s-a raspândit în tot spatiul cultural german. Se poate concluziona ca tehnologia ne apropie de lectura, de carte, ca este vorba de presa lui Gutenberg, sau de tabletele din prezent. Tehnologia reînvie niste obiceiuri de lectura pierdute. Astfel, audio-book-urile, ascultate de întreaga familie într-o masina care se deplaseaza în coloana cu ametitoarea viteza medie de 3 km/ h, seamana foarte mult cu vechile practici medievale din manastiri, când lecturile se faceau în grup. Tehnologia va mai ajuta cititul si într-un alt mod: e vorba de masinile autonome, fara pilot. Un om petrece trei ani din viata la volan. Daca scapa de aceasta corvoada, ar putea foarte bine sa faca o gramada de alte lucruri, printre care, eventual, în lipsa de ceva mai bun, sa citeasca. În trei ani, fara sa faci nimic altceva, ai putea citi aproape 1000 de carti a câte 400 de pagini fiecare. Iata ce mare salt cultural, neasteptat, va produce generalizarea autoturismelor fara pilot. Ce se va întâmpla, totusi în viitor? Dupa Thomas Edison, „… Cartile vor deveni în curând ceva desuet în scoli… Orice ramura a cunoasterii umane poate fi predata cu ajutorul filmelor. Sistemul nostru scolar va fi complet schimbat în decurs de zece ani.” Previziunile acestea nu s-au adeverit (Edison nici nu avea prea multa scoala, ce-i drept), dar, în prezent, imaginea, si imaginea în miscare mai ales, reprezinta o alternativa importanta la lectura, asa ca nu se poate spune ca marele inventator chiar a dat gres. Elon Musk, el însusi un om scolit bine, un cititor înrait de mic, spunea acum câtva timp ca …As încuraja oamenii sa citeasca o multime de carti. Tot Elon Musk, prin compania sa Neuralink dezvolta un cip cerebral destinat recuperarii vederii si restabilirii activitatii motrice. Acest tip de interactiune cu creierul uman îl face pe Ray Kurzweil (n. 1948), unul din marii informaticieni ai lumii, sa considere ca, în viitor, tehnologia de comunicare dintre lumea electronica si lumea neuronala va permite administrarea de fluxuri de date care sa permita descarcarea rapida a cunoasterii pe extensiile electronice ale creierului (Ray Kurzweil, Epoca masinilor spirituale. Când computerele depasesc inteligenta umana). Tot Kurzweil ne spune ca, în viitor, …vei putea sa dai clic mental pe website-ul de literatura franceza si sa descarci cunostintele direct de pe site, sau …vom avea implanturi neuronale care ne vor extinde capacitatea de retinere a cunostintelor, pentru amplificarea memoriei. Cu alte cuvinte, povestea cu micutul kryptonian care doarme linistit în timp ce milioane de carti i se transfera în creier, este posibila. Pâna atunci mai este ceva timp, asa ca, în viitorul apropiat ar fi întelept sa ne tinem de carte, dupa cum ne spun Jean-Claude Carriére si Umberto Eco, într-un dialog publicat la Humanitas sub titlul foarte transant si dezarmant pentru unii: Nu sperati ca veti scapa de carti. În perioada comunista, în Piata Unirii din Iasi, pe acoperisul cladirii în care functiona Cinema Victoria, trona o lozinca uriasa, din corpuri fluorescente care nu mai functionau demult: Cititi zilnic Scînteia!. Dupa 1989 a fost data jos denumirea oficiosului PCR si, astfel, a ramas o vreme în centrul Iasului cel mai frumos îndemn: Cititi zilnic! Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
