Urmariti un interviu cu Adrian Ionut Chesnoiu, ministrul Agriculturii, realizat în studioul TV al “Ziarului de Iasi”. S-a luat sau nu vreo hotarâre cu privire la plafonarea de pret pentru unele produse agro-alimentare de baza? Ce discutii sunt pentru ajutorarea fermierilor care sunt afectati pe de o parte de importurile ieftine, cu produse din stoc, de carne de pui si porc, iar pe de alta parte de cresterea preturilor la energie? Ce are de gând sa faca statul pentru ca pe piata sa apara din nou rosii cu gust din soiurile clasice cultivate în România? De ce importam cartofi, în conditiile în care avem conditii de cultivare pentru a satisface tot necesarul de consum? De ce nu este folosit cel mai mare depozit frigorific construit din fonduri europene la Letcani? De ce vând producatorii grâul la preturi foarte mici si nu folosesc silozurile de depozitare pentru a-l tine pâna când cresc preturile? A fost bine ca a fost privatizata fabrica de ulei “Unirea” din Iasi? Aceasta a fost închisa, iar acum exportam samânta de floarea soarelui în loc de ulei. Care este bilantul agriculturii românesti dupa intrarea tarii în Uniunea Europeana si ce crede despre atacurile la UE din "perioada Dragnea" a partidului din care face parte. Toate acestea, dar si alte subiecte, într-o discutie incitanta cu redactorul sef al publicatiei, Toni Hritac pe care o puteti urmari în videoclipul de mai jos:. Ziarul de IasI foloseste cu titlul experimental serviciile unei companii de inteligenta artificiala pentru a asigura transcrierea interviurilor. DesI accuratetea operatiunii este remarcabila, transcrierea de mai jos are evidente probleme gramaticale, stilistice sI de adaptare. De aceea încurajam cititorii care nu au suficient timp pentru a viziona tot interviul sa urmareasca textul de mai jos, sa identifice ideile principale ale interviului, apoi sa selecteze sI sa vizioneze acele pasaje care-i intereseaza în mod deosebit. Toni Hritac: Buna ziua. Suntem din nou în studioul tv al Ziarului de Iasi. Domnul Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, Buna ziua, bine ati venit la noi! Ionut Chesnoiu: Buna ziua, bine v-am gasit si multumesc pentru invitatie. Toni Hritac: Domnule ministru, intram direct în tema. As vrea sa raspundeti la o întrebare foarte pusa în ultima vreme: vor fi plafonate preturile la alimentele de baza? Care sunt acelea? Când? Ionut Chesnoiu: Trecem printr-o perioada extrem de complicata, inclusiv în domeniul agriculturii si al industriei alimentare pentru ca aceasta criza la energie si gaze naturale a cauzat un bulgare de zapada si a afectat sectoare de activitate ale economiei printre care se numara si agricultura si industria alimentara. Acum din perspectiva statala, primul lucru pe care trebuie sa-l faceti sa intervii la cauza generatoare a crizei si aici ne referim la energie pentru ca daca în 2020 nu se lua acea decizie de liberalizare a preturilor la energie, probabil astazi lucrurile ar fi fost ar fi fost mult mai stabile si mult mai temperate si atunci trebuie sa luam toate masurile guvernamentale necesare, astfel încât sa stabilizam preturile la energie si gaze naturale în felul acesta stabilizând preturile. În paralel si complementar se pot lua si alte masuri si se analizeaza diverse scenarii. Eu niciodata n-o sa prezint public un program sau o intentie de interventie decât când am finalizat de toate aceste… Toni Hritac: Întelegem ca în momentul de fata se discuta despre plafonarea preturilor la câteva alimente de baza dar nu s-a luat o decizie… Ionut Chesnoiu: Se discuta la mai multe, se discuta asupra mai multor masuri care pot fi aplicate în acelasi timp inclusiv reglementarea preturilor la energie si gaze care pot care pot conduce la stabilizarea nivelului Toni Hritac: V-am întrebat pentru ca a fost o asemenea discutie, s-a vehiculat în spatiul public în ultima vreme, au fost si câteva diferente de opinii între membrii coalitiei de guvernare, dar înteleg ca nu s-a luat o decizie… Ionut Chesnoiu: O singura mentiune as vrea sa mai fac pot exista diferente de opinie pentru ca noi dialogam facem o analiza cu privire la celelalte tipuri de masuri luate în statele membre pentru ca fiind pe piata europeana nu poti sa excezi cadrului de reglementare european. Va dau un exemplu: la consiliul de ministri la care am participat, atât în decembrie cât si în ianuarie, la Bruxelles, am solicitat interventia Comisiei Europene pentru sprijinirea producatorilor agricoli mai ales cei din zona de productie a carnii de porc si ai celor din avicultura, pentru ca ei au fost printre cei mai loviti de cresterea preturilor la energie, Comisia Europeana priveste cu îngrijorare situatia din domeniu agro alimentar si încurajeaza statele membre sa ia decizii sau sa vina cu sa vina cu ajutoare. În momentul asta tu trebuie sa începi ca stat membru cum vedeti ca fac si celelalte state din regiune sa vii cu analize concrete cu privire la modalitatile în care poti interveni Toni Hritac: Era urmatoarea tema, iar eu aveam o tusa locala. Avem avem în Iasi producatori atât de carne de pui cât si de carne de porc care au spus ca în ultimul an ba chiar mai bine s-au confruntat cu o avalansa de importuri din Polonia sau din alte tari tari care numai distribuiau în alta parte au venit la preturi foarte mici în România ei abia respirau si acum au spus, domnule, gânditi-va ca pe lânga o asemenea concurenta a crescut si pretul la energie si pur si simplu nu mai facem fata trebuie sa ne adresam statului… Ionut Chesnoiu: Nu întâmplator ma vedeti ca sunt îmbracat mai casual asa pentru ca vor sa faca o vizita de lucru la Kosarom si la Avitop, doua companii importante din zona Moldovei, care fac lucruri exceptionale si cu care am stat permanent în contact înca de la preluarea mandatului chiar si dinainte cu privire la aceste perspective si analize pe care le faceam în vederea identificarii unor solutii în cazul în care apar dezechilibre. Sigur la carnea de porc si ne referim la carnea de porc ati adus-o dumneavoastra în dialogul nostru situatia a pornit din Germania si Spania pentru ca erau mari exportatori de carne de porc catre China, China în momentul în care a aparut pesta porcina africana în Germania si în Spania a sistat importurile si în felul acesta am aparut pe piata europeana un surplus de carne de porc care, în anumite conditii, fermierii din acele state au pus pe comercializare poate chiar sub pretul de productie pe care un producator român în crescatorii români de porci îl are si aici au aparut dezechilibre la nivel de piata. Din pacate, România în ultimii 2 ani nu a fost pregatita si nu a luat masurile care trebuiau dispuse imediat pentru ca aceste dezechilibre lesimti imediat în piata si statul ar fi trebuit sa intervina din pacate unii decidenti politici considera ca interventia statului n-ar fi o masura liberala sau o masura care sa protejeze fermierii total fals toate statele membre indiferent ca sunt de concept liberal sau social-democrat intervin sa sprijine producatorii agricoli.. Toni Hritac: Aceasta pare a fi o exceptie.. Ionut Chesnoiu: Poate fi o exceptie si trebuie sa fie o exceptie pentru ca are un rol vital în societate acela de a asigura hrana populatiei. Eu în 25 noiembrie când am preluat mandatul de ministru am transmis un mesaj foarte clar fermierilor cel putin a producatorilor de carne de porc si pasare prin luarea unei decizii care în ultimii 3 ani a trenat si anume includerea în bugetul pe anul 2022 a 2-a programe extrem de importante: cel al reproductiei în sectorul suin si a reproductiei în sectorul avicol sunt deja înscrisi fermierii în acest program le-am bugetat, vreau ca pâna la finalul anului sa le demaram astfel încât sa reducem impactul balantei comerciale prin importul de a de purcei sau de pui zburati pentru îngrasare Toni Hritac: Sa asigurati o baza de productie reproductie la care sa Ionut Chesnoiu: Asiguram în tara da Toni Hritac: Da, domnule ministru sa schimbam putin domeniul si cumva fiind în Iasi plecam tot de la o amprenta locala. Avem în Iasi facut cu fonduri europene cel mai mare depozit frigorific din Moldova este Transagropolis si scopul acestuia acestuia a fost de a strânge laolalta mai multi producatori mici si a le conserva o perioada de timp productia pentru a putea aproviziona lanturile mari sa le dam acestea pe lanturile mari cu toate acestea depozitul nu functioneaza în acest scop, nu a reusit sa-si îndeplineasca cumva misiunea. Care credeti dumneavoastra ca este explicatia? Ionut Chesnoiu: În primul rând este reticenta românilor de a se asocia. Noi avem o problema care vine din trecutul nostru istoric perioada regimului dictatorial când cooperativele au fost vazute ca un dusman al initiativei private, lucru care spre exemplu în state vestice nu se întâmpla. În Franta, în Polonia, în Germania, în Spania chiar va dau un exemplu agricultura în Spania este coordonata de 22 de cooperative extrem de puternice care practic reprezinta tot ceea ce înseamna sectorul agro alimentar. În România, din pacate, pasii au fost timizi. Nu au fost ajutati producatorii sa se asocieze în grupuri de producatori sau cooperative si numai o decizie statala pe care am luat-o în 2017 împreuna cu fostul ministru al agriculturii domnul Petre Daea, eu eram director general al AFIR atunci si am decis sa acordam un sprijin majorat pentru proiectele de investitii catre cooperative asa am ajuns sa crestem numarul cooperativelor de la câteva zeci în 2017 la aproape 1000, 1500 de cooperative bine unele apar se mai si dezintegreaza pe parcurs dar au început sa apara cooperative de productie sanatoase rolul unui depozit frigorific este acela de integrator lucru pe care si noi ca stat avem obligatia sa îl facem noi statul trebuie sa fim integratori de solutii si avem aceasta solutie la îndemâna s-a înfiintat în 2019 casa de comert Unirea. Din pacate am iesit de la guvernare în 2019 si nu am iesit s-a adoptat acea motiune de cenzura împotriva guvernului PSD si casa de comert a fost data uitarii si lasata în nepasare. Avea un buget de 20 de milioane de euro cu care sa înceapa sa intervina în organizarea de cooperative în organizarea producatorilor mici în grupuri de producatori si realizarea a unei solutii de punere în contact a unui depozit cum este acesta din zona Iasului si producatorul mic pentru ca retailerul hipermarket ul ca sa ai acces la vânzare îti impune niste conditii fie de îndeplinirea unor standarde fie de respectarea modului în care ambalezi si selectezi si pregatesti pentru comercializare a modului de etichetare a standardelor de calitate pe care consumatorii respectivului lant de magazine îl urmeaza si producatorul mic producatorului mic este imposibil sa plateasca aceste taxe pentru ca ar deveni nerentabil si de multe ori prefera sa vânda din capul locului sa dea la intermediar în loc sa intre într-un comert cumva standardizat prin asociere lucrul asta îl am în vedere pentru ca este un obiectiv principal si anul 2022 va fi definitoriu Toni Hritac: O situatie similara dar la alte produse în ultimii 10 ani aici în zona Moldovei dar nu numai au aparut foarte multe silozuri tot cu fonduri europene si pe marginea drumurilor principale vedeti asemenea investitii cu toate acestea în continuare a multi producatori mici chiar mijlocii vând grâul vând porumbul imediat ce îl recolteaza în conditiile în care ar putea beneficia de asemenea facilitati ce se întâmpla de ce nu Ionut Chesnoiu: Stiu depozitele ca eu am semnat contractele de finantare ca director general al AFIR si România din punct de vedere al depozitarii sta bine. Contrar tuturor asteptarilor noi avem o capacitate de stocare de aproape 29 de milioane de tone de seminte ma refer aici în general la cereale 14 milioane în silozuri si 15 milioane în magazii si depozite autorizate problema cea mai mare este ca nu avem implementat mecanismul certificatelor de depozit care ar reprezenta un ajutor extraordinar pentru fermierul mic sau mijlociu care poate prin intermediul acestui certificat de depozit sa-si depoziteze marfa în depozit si cu ocazia asta sa se capitalizeze un fel de voucher se poate capitaliza ca sa-si înceapa anul agricol urmator sa-si pregateasca urmatoarea campanie lucrul acesta îl vom schimba eu în momentul de fata lucrez cu cele 2 fonduri de garantare, la un mecanism se va numi rural in vest care vizeaza mult mai multe zone de interventie pentru fermierul mijlociu mic dar si pentru cel mare în functie de domeniul de activitate pentru ca noi trebuie sa mergem spre retehnologizarea si automatizarea industriei alimentare. Trebuie sa mergem pentru capital de lucru adresat fermierilor sa venim cu aceste certificate de depozit astfel încât fermierii români sa se capitalizeze si sa devina mult mai puternic si mai stabili sa nu mai depinda de furnizorii de inputuri sau de detinatorii depozitelor sa le oferim credite pe o perioada lunga de timp astfel încât sa poata achizitiona teren si toate lucrurile astea vor îmbraca forma unui program rural invest pe care îl vom lansa în perioada imediat urmatoare în primul trimestru al anului cu garantii de la stat si aa credite în sistem de negociere cu bancile care intra în acest program. Toni Hritac: O întrebare cu gust sa spunem …. Ati avut un program sau România a avut un program prin care fermierii erau aprovizionati cu seminte cu tomate cu seminte de alea gustoase, stiti ca exista exista o întreaga discutie de ce erau rosiile mai gustoase decât sunt acum. Care este situatia programului “Tomata” acum. Ionut Chesnoiu: Pai am lansat în 2017 programul Tomata cel în care se acorda sustinere pentru detinatorii si fermierii producatorii care produceau legume în spatii protejate pe 1000 m² a mers foarte bine am pornit de la o mii de beneficiari în 2017 ajunsesem în 2019-20.000 dupa care evident când s-a schimbat guvernul s-a considerat ca e un program care nu e util trebuie refacut regândit si numarul producatorilor a scazut de la 20.000 la aproape 11.000 anul acesta a fost un mesaj extrem de important pe care l-am transmis fermierilor si în general legumicultorilor le-am spus ca reluam programul Tomata asa cum a fost pentru ca a fost un program care si-a atins obiectivele si a fost bine gândit si implementat lucru pe care l-am facut am prins bani în buget am facut hotarârea de guvern a fost adoptata în sedinta de guvern de miercuri si de la deja când se publica în monitorul oficial se pot înscrie în program legumicultorii dar ceea ce spuneti dumneavoastra este extrem de important sa facem pentru viitor pentru ca România au început sa aiba apetenta pentru produsele agro alimentare românesti pentru legumele românesti si din pacate noi ultimii 30 de ani baza genetica s-a cam distrus am acordat si voi acorda în continuare un foarte mare sprijin bancii de gene de la buzau condusa de cercetatorul costel vânatoru pentru ca îmi doresc ca anul viitor programul tomata sa îmbrace inclusiv aceasta forma de folosire a semintelor a autentice românesti noi daca finantam de la statul printr-un ajutor de minimis un program trebuie sa le oferim românilor consumatorilor cetatenilor nostri produse cu gustul pe care îl stiam odinioara si atunci fermierii vor avea sustinere din partea statului si sper sa realizam acest lucru depinde foarte mult nu am avut timpul necesar pentru 2022 pentru ca am preluat mandatul în 25 noiembrie dar pregatim în tot acest an programul pentru 2023 si sper sa reusim sa producem samânta româneasca de tomate la domnul Vînatoru si nu numai tomate si alte tipuri de legume pentru ca avem aceasta banca genetica înfiintata în 2018 si pe care trebuie sa o punem în valoare si acolo în ultimii 3 ani a fost lasata de izbeliste Toni Hritac: De la tomate sa trecem la cartofi este adevarat ca importam multi cartofi pentru ca aici în iasi dupa ce trece de parlament pe marginea drumului gasesc foarte multi oameni care vând cartofi cu toate sa nu importam foarte mult ce se întâmpla Ionut Chesnoiu: stiti de ce important producem… certitudinea este ca producem avem capacitate de productie si de majorare a productiei singurul loc în care stam prost este depozitarea. Nu a înteles statul ca trebuie sa stimuleze producatorul de cartof sa-si faca depozite pentru ca aceasta cultura de cartofi are un specific aparte nu poti sa faci depozite mari pentru ca acolo cam fiecare producator trebuie sa aiba depozitului din cauza a conditionarilor de depozitare a bolilor specifice cartofului sunt boli de carantina care nu-ti permit sa a depozitezi mai multi fermieri împreuna deci la cartofi nu vorbim de asociere vorbim din contra de depozite individ individuale lucru în contrasens cum este la legume sau la la cereale am înteles nevoia tarii de a face depozite în programul în planul national strategic pentru viitor am alocat o suma destinata numai realizarii de investitii în capacitatea de depozitare pentru cartofi pe lânga achizitia de utilaje iar anul acesta este pentru prima data când vom lansa un program de sustinere a producatorilor de cartofi am bugetat 15 milioane de lei pentru prima data în programul cartoful si cred eu ca va fi un ajutor pentru acesti fermieri sa înceapa sa-si depoziteze marfa pentru ca ei ce fac produc majoritatea cam în aceeasi perioada neavând capacitate de stocare sunt obligati sa vânda ca sa se capitalizeze si sa înfiinteze cultura din anul urmator si atunci vând la preturi derizorii preturi mici si pe perioada în care consumul de cartofi ar fi mai mare pe perioada iernii în care noi avem nevoie ne existând depozite România este obligata sa importe din polonia sau din alte state care au înteles ce au de facut sa stiti ca agricultura n-are nevoie decât de un singur lucru de o gândire strategica în sectoarele cu potential mare noi avem producatori exceptionali deci fermierii români sunt exceptionala productie avem un sol binecuvântat de dumnezeu care are prolificitate si spor de productie cum nu au alte state românii fermierii au reusit sa se capitalizeze ne trebuie politici publice ne trebuie o gândire strategica coerenta strategica deci cumva piata singura nu reuseste sa rezolve eu vreau sa dau un exemplu iasul a avut o o întreprindere de ulei Toni Hritac: Foarte mare si aceasta a fost privatizata si apoi închisa urmeaza sa fie dezvoltata mai mult imobiliarori în momentul de fata noi exportam floarea soarelui si nu avem suficienta capacitate de a produce ulei si importam ulei Ionut Chesnoiu: Asa este si producem ulei deci ca nivel de balanta comerciala exportam mai mult ulei decât importam dar nu la capacitatea la care am putea exporta pentru ca toate semintele de floarea soarelui pe care noi le exportam ar putea fi procesate în tara transformate în ulei sroturile de floarea soarelui sa le integram în zootehnie iar uleiul brut sa-l putem vinde catre state terte unde nevoia este foarte mare problema apropo de ce discutam de gândire strategica când s-a creionat programul 2014 2020 în anul 2011 2012 cei care l-au scris în loc sa-l faca sa-l scrie si sa gândeasca cu cercetatori români cu specialisti români au externalizat serviciile catre o firma din Austria sa ne scrie planul strategic 2014 2020 fostul PNDL ce s-a prevazut în acest plan sa se faca unitati mici de productie de procesare a materiei prime la nivel de ferma sau pâna în 2 milioane si jumatate de euro suma aceasta este infima pentru o fabrica de capacitate mare pentru ca noi nu aveam Toni Hritac: planul lui Ciolos Ionut Chesnoiu: Planul lui Ciolos. Planul lui Ciolos care n-a fost pentru binele României si spun asta cu toata responsabilitatea pentru ca am vazut toate lucrurile gresite care au fost care au condus din politica Ciolos la nivel european împotriva României exportam materie prima si importam produse alimentare finite si o spun cu toata responsabilitatea ce trebuie sa facem noi trebuie sa ridicam plafonul pentru procesare de la 2,5 milioane la 15 milioane de euro astfel încât fermierii din zona Moldovei spre exemplu care se unesc într-un grup de producatori sau într-o cooperativa sau într-o initiativa privata dar cu acesti producatori reuniti ca materie prima furnizata floarea soarelui sa poata face o fabrica mare de procesare care sa-i faca sustenabil pentru piata Toni Hritac: Cand spuneti plafonu, spuneti capacitatea de accesare Ionut Chesnoiu: Da, de accesare deci astazi un fermier sau un grup de fermieri care voia sa faca o fabrica de floarea de ulei de procesare a florii soarelui si transformare în ulei care costa undeva la 20-25 de milioane de euro primeau din fonduri europene doar 2,5 milioane de euro asa vor avea posibilitatea s a primeasc a 15 milioane de euro si ei sa vina cu co finantarea de 5 milioane este cu totul altceva una e sa vii cu aport personal de 2 5 / 20 de milioane si alta e sa vii doar cu 5 milioane am dat doar un exemplu pentru ca dumneavoastra l-ati deschis si asta este un exemplu de gândire strategica Toni Hritac: Din banii europeni care vin în România subventiile care se dau nu asigura investitiile cumva se duc cumva sa spunem împrastiat un numar foarte mare si atunci aveti un alt pilon, pilonul 2 pentru investitii, unde vreti sa faceti asemenea schimbari, sa înteleg Ionut Chesnoiu: Cum agricultura Europei în general si a României în mod similar primeste finantare din 2 surse: fondul european de garantare agricola pilonul unu care înseamna plati directe si subventii directe pe plata pe suprafata si pilonul ii din fondul european de dezvoltare rurala unde sunt investitiile problema cea mai mare a noastra este ca agricultura era vârful de lance în absorbtia fondurilor europene pe toate programele de finantare de pâna acum plecând de la Sapard 2007 2013 2014 2020 am reusit sa absorbim 95 97 - din fondurile europene. Din pacate, la negocierea care s-a facut în 2020, agricultura, pilonul ii cel de investitii, a pierdut 1,8 miliarde de euro banii fiind luati si dusi catre fondurile de coeziune ca urmare a iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana deci iarasi o decizie statala gresita a celor care au negociat în numele României ca nu s-au batut sa atraga cât mai multi bani pentru agricultura fiind cel mai performant domeniu în absorbtia fondurilor Toni Hritac: In PNRR avem? Ionut Chesnoiu: În PNRR avem 0 EUR pentru agricultura domnul Ghinea care am vazut ca în ultima perioada cei de la USR au redescoperit agricultura probabil si-a dat si domnul Ciolos seama de greselile facute.. a fost comisar european. Domnul Ghinea spunea ca nu am depus planul strategic la Comisia Europeana, în conditiile în care el în PNRR nu a acordat niciun euro pentru agricultura. Acestia sunt ministrii zero care vor… au condamnat agricultura României pentru viitor pentru ca aveam nevoie de resurse. Agricultura este un sector de activitate care are nevoie de rezilienta si are nevoie de rentabilitate si viabilitate economica ce ar fi însemnat astazi sa fi avut în PNRR o linie dedicata pentru reabilitarea infrastructurii de irigatii ce ar fi însemnat Toni Hritac: Dar alte state au alocari in PNRR pentru agricultura? Ionut Chesnoiu: Toate statele au alocat pentru agricultura România este singurul stat membru care nu are bani alocati pentru agricultura si asta este un esec al u svr ului al ministrului ghinea trebuie sa-si asume lucrul asta pentru ca din pacate România pierde. Daca aveam acesti bani pentru reabilitarea infrastructurii de irigatii daca aveam bani pentru panouri fotovoltaice si sisteme de energie electrica de producere de energie electrica fermele românesti ar fi stat cu totul altfel azi noi avem un programul de guvernare si o sa lansam cât de curând pentru ca am negociat preluarea la agricultura a unei sume importante din fondul de modernizare a care vizeaza investitii în energie regenerabila am discutat cu ministrul energiei si cu conducerea partidului si a coalitiei de guvernare ca o parte din acest fond sa mearga catre agricultura astfel încât firme precum cozaar omul avi topul agricola bacau toate fermele mari din România sa poata sa-si monteze panouri fotovoltaice sa devina independenti energetici noi în 31 decembrie am dat o ordonanta extrem de importanta despre care lumea nu a vorbit foarte mult dar eu vreau sa o fac si permisiunea dumneavoastra o s-o ating am dat acea ordonanta de urgenta care prevede compensarea 1-1 a energiei produse prin sisteme a de energie regenerabila în sistem adica produci pâna la 200 de kilovati poti sa îi consumi într-o perioada de 2 ani în compensare 1-1 imaginati-va cu programul pe care îl voi lansa si îl vom lansa anul acesta de sprijinire a producatorilor de legume am vorbit de programul Tomata sa-si monteze panouri fotovoltaice lânga solar sau în zonele adiacente sa produca toata perioada verii când noi slava domnului suntem scaldati de razele soarelui o perioada foarte lunga de timp si sa poata consuma pe perioada iernii pentru încalzirea solarului astea sunt metode strategice de interventie în agricultura altfel vom fi doar niste pompieri care stingem incendii dar strategic nu luam decizii noi trebuie sa ne ducem la cauzele generatoare de dezechilibre în agricultura Toni Hritac: Ceea ce spuneti dumneavoastra este o politica de Green Deal sau este doar o abordare economica si va întreb pentru ca din punctul de vedere al Green Deal-ului cumva agricultura este si în special fermele de vaci sunt sunt cumva puse sub o lupa cumva unii o vad exagerata si în general unii spun ca ne-am angajat la anumite obiective de Green Deal nu tocmai întelept Ionut Chesnoiu: Eu sunt un sustinator al conceptului european al principiilor europene în general dar cu o singura conditie sa ne raportam la specificitatea fiecarei tari fiecarui stat membru am spus asta în consiliul de ministri si o sa o spun de fiecare data la nivel european pentru ca nu potI sa iei anumite decizii care dezavantajeaza state în curs aderate cumva mai târziu cum este România si în general statele din sud-estul Europei si sa avantajeze state care deja au atins un anumit nivel de dezvoltare pentru ca daca vii si spui în grind il când toate statele membre în toate cele 27 de state trebuie sa reducem la jumatate cantitatea de fertilizanti fara sa tii cont de consumul real de fertilizanti din statele respective dezavantajezi România si avantajeze statele din vest pentru ca în Franta astazi se folosesc 180 kg de fertilizant pe hectar si România foloseste numai 49 daca noi reducem la jumatate si ajungem la 25 kg si franta reduce la jumatate si ajunge la 90 kg ei oricum vor fi mult mai viabile economic decât România decât fermierii români si atunci cu lucrul acesta nu pot fi de acord si ma voi opune de fiecare data pentru luarea unor astfel de decizii legat de grindina si de politicile pe care le vedem iarasi Europa din punctul meu de vedere criza din energie si gaze naturale a fost cauzata de ambitiile de mediu care au fost luate fara sa se faca a sa se vina cu programe complementare de sprijin a populatiei nu poti sa tai radical ceva fara sa vii cu altceva în loc Europa ar fi trebuit în primul rând sa încurajeze productia de energie regenerabila prin finantare si abia apoi sa ia acele masuri care au condus la criza energetica sau criza gazelor naturale de ce spun acest lucru pentru ca vad ca activistii de mediu în general privesc Europa ca fiind o un continent ce în 2050 va avea o cupola de sticla deasupra ei vom respira aer curat dar vom mânca lacuste ori lucrul acesta trebuie sa ne gândim cu totii si sa luam masuri de pe acum sunt adeptul luarii unor decizii prietenoase cu mediul agricultura României oricum este printre cele mai prietenoase cu mediul din Europa nu facem o agricultura atât de chimizata cum sunt a cum este cazul altor agriculturii din uniunea europeana trebuie sa fim atenti si iarasi revin la strategie trebuie sa avem inteligenta pe care noi nativ în general o avem nu trebuie sa fim lipsiti de modestie sa transformam toate aceste riscuri si vulnerabilitati care se ridica din documentele programatice la nivel european în oportunitati si iata una dintre oportunitatile pe care eu am identificat-o sa putem lua bani europeni sa ne producem energie electrica pentru producerea de legume pentru producerea de alimente fermele din România sa-si monteze panouri fotovoltaice si slava domnului putem sa producem energie electrica sa devenim independenti energetic din momentul în care facem asta avem deja un plus si am eliminat un factor de risc Toni Hritac: Daca ar fi sa rezumati sa concluzionati la experienta dumneavoastra cât de mult ajuta apartenenta la uniunea europeana a sectorul agricol din România si va întreb pentru ca partidul dumneavoastra a avut un moment în perioada dragnea în care a chestionat foarte mult a pus în în discutie într-un mod periculos. Spunem nu neaparat apartenenta ci relatia cu Uniunea Europeana Ionut Chesnoiu: Eu n-as spune ca partidul a pus aceasta amprenta si vorbim doar de persoane si de cei care la momentul respectiv aveau decizia si poate uneori era doar unilaterala nu generalizata partidul social democrat este deschis valorilor europene le îmbratisam si daca ne raportam la agricultura va spun în calitate de ministru al agriculturii ca am facut un calcul de la aderare pâna în 2019. Facusem eu calculul 31 decembrie 2019 primisem de la uniunea europeana în agricultura 48 de miliarde de euro si contribuim doar cu 18 deci avem un plus de 20 de miliarde de euro care au fost primiti din partea uniunii si au fost integrati în agricultura României lucrul acesta se poate vedea. Trebuie nu trebuie sa fim habotnici sau sa avem o ceata în fata ochilor si sa ne uitam ca depozitele despre care dumneavoastra spuneati lozurile investite fermele mare parte dintre ele au fost facute prin proiecte cu finantare europeana platile directe aceste subventii care sunt niste compensari ale pierderilor de venit ca exista în spatiul public aceasta dezbatere de ce primesc fermierii subventii. Subventiile nu sunt un dar sau un cadou subventiile sunt compensari ale pierderilor de venit pe care fermierul le sufera în momentul în care este obligat sa sa respecte conditionalitatile impuse de legislatia europeana si vedem aceste noi strategii aceste noi documente programatice Green Deal-ul, strategia pentru biodiversitate ne arata ca se vor ridica alte si alte conditionalitati Toni Hritac: Sunteti cumva la zi cu plata subventiilor recuperat Ionut Chesnoiu: Am recuperat când am preluat mandatul eram undeva la 70 - am reusit sa închidem aproape de suta la suta la 31 decembrie. În ceea ce priveste celelalte domenii la irigatii va dau un exemplu am preluat mandatul cu 48 - executie bugetara l-am dus în 87 la fonduri europene de la 61 la suta am reusit sa ajungem la 90 - iar per ansamblu ministerul agriculturii pe toate programele ca vorbim de usturoi de legume în spatii protejate programele pentru apicultori pentru ameliorare în sectorul zootehnic am reusit sa aduc executia bugetara de la 61 --94 - pentru un singur lucru fermierii trebuie sa îsi primeasca banii la timp si mecanismul acela precis cu care i-am obisnuit de plata subventiilor se va se va regasi si în perioada urmatoare Toni Hritac: Domnule ministru va propun sa încheiem în nota locala. As vrea sa spuneti cum vedeti dumneavoastra de la Bucuresti Iasul si o a 2-a întrebare, tot locala, cum cum vedeti existenta si cooperarea cu universitatea de profil de aici. Ionut Chesnoiu: Încep putin invers: din partea universitare spre cealalta viziune. Iasiul are o traditie extraordinara în educatie si mai ales educatia de nivel superior. Moldova este o zona predispusa pentru agricultura si pentru realizarea unor productii importante. Vom continua investitiile în sistemele de irigatii începute în 2017 si le vom impulsiona. Venim cu sprijin si cu dezvoltarea în continuare a retelei de sisteme de combatere a grindinei si de stimulare a precipitatiilor. Sa stiti ca atunci când spuneti Moldova, eu nu ma uit doar la regiunea Moldovei noastre ma uit si dincolo de Prut pentru ca eu consider Republica Moldova o regiune de dezvoltare a României. Am început un parteneriat cu fratii nostri de peste Prut pentru dezvoltarea agriculturii din Moldova care trebuie sa tina pasul cu agricultura din România. Iar catre zona aceasta a Moldovei noi trebuie sa întelegem ca si eu ca ministru al agriculturii acord o zona deosebita pentru ca pe lânga faptul ca economic si al viabilitatii si rentabilitatii trebuie sa avem în vedere si factorul social: cetatenii României trebuie sa-si creasca nivelul de trai. Sa creasca nivelul de productivitate si sunt oameni foarte multi harnici în zona Moldovei care au fost din pacate fortati de împrejurari sa plece peste hotare si care acum au început sa se întoarca si îi vom încuraja si vom sustine sa se reîntoarca acasa pentru ca aici au casele batrânesti. Aici este seva noastra a poporului român din care ne tragem si pe care trebuie sa o protejam. Toni Hritac: Domnule ministru va multumesc. A fost Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii. Ionut Chesnoiu: Multumesc si eu si salut înca o data pe toti moldovenii si pe toti iesenii. Toni Hritac: Va multumesc.
