Dr. Verna R. Porter, neurolog si director al departamentului Dementa, boala Alzheimer si tulburari neurocognitive de la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, CA, a explicat care sunt simptomele la care ar terbui sa fim atenti si ce putem face pentru a ajuta la prevenirea acesteia. Uitare Potrivit Dr. Porter, multa lume se plânge ca uita lucruri, în special pe masura ce îmbatrânesc. „Multi oameni se plîng de slabirea memoriei, care poate aparea ocazional în timpul îmbatrânirii normale si include plasarea gresita a obiectelor prin casa, uitarea numelor cunostintelor mai putin familiare, uitarea intentiei cu care te duci într-o camera sau sa întâmpini anumite dificultati în a-ti aminti detalii mai mici despre ceea ce ai citit sau despre conversatiile anterioare. Ocazional, apar dificultati si simti ca un cuvânt se afla pe „vârful limbii“, dar întâmpini unele dificultati în a-l recupera, sunt situatii mai putin frecvente. Desi astfel de pierderi de memorie pot fi frustrante, ele nu sunt neaparat un motiv de îngrijorare. Modificarile normale de memorie legate de vârsta sunt foarte diferite de dementa“. Pierderea memoriei Dr. Porter explica: „Principala diferenta dintre pierderea memoriei legate de vârsta si dementa este ca, în timpul îmbatrânirii normale, uitarea nu interfereaza cu capacitatea dumneavoastra de a continua activitatile zilnice normale. Cu alte cuvinte, pierderile de memorie au un impact redus asupra dumneavoastra în viata de zi cu zi sau capacitatea dumneavoastra de a efectua treburile, sarcinile si rutinele obisnuite. În schimb, dementa se caracterizeaza prin declin marcat, persistent si invalidant a doua sau mai multe abilitati intelectuale, cum ar fi memoria, limbajul, judecata sau rationamentul abstract, care interfereaza semnificativ si va perturba activitatile zilnice normale“. Pierderea severa a memoriei „Când pierderea memoriei devine atât de raspândita încât începe sa va perturbe munca, hobby-urile, activitatile sociale si relatiile de familie, acest lucru poate sugera semnele de avertizare ale unui sindrom de dementa în evolutie sau ale unei afectiuni care imita dementa“, spune dr. Porter. „Ar trebui sa cautati îngrijire daca dumneavoastra sau un membru al familiei observati aceste detalii: puneti în mod repetat aceeasi întrebare; uitati un cuvânt/expresie sau o idee când vorbiti; inserati un cuvânt gresit în conversatie, de exemplu spuneti „scaun“ în loc de „canapea“; nevoia de mai mult pentru a finaliza treburile, sarcinile zilnice (de exemplu, plata facturilor sau gestionarea corespondentei); asezarea frecventa a obiectelor/articolelor în jurul casei; ratacirea în timp ce mergi sau conduci într-o zona relativ familiara; schimbari bruste sau inexplicabile ale dispozitiei, personalitatii sau comportamentului fara un motiv clar“. Cum poti reduce riscul de dementa Exercitii fizice. Exista câteva lucruri pe care oamenii le pot face pentru a ajuta la prevenirea si reducerea riscului de a face dementa si/sau Alzheimer, afirma Dr. Porter. „Conform Fundatiei pentru Cercetare si Prevenire Alzheimer, exercitiile fizice regulate va pot reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer cu pâna la 50 la suta. Obiectivul este de a face exercitii fizice 30-45 de minute pe zi, 4-5 zile pe saptamâna. Asta ar reduce deteriorarea cognitiva prin stabilizarea conexiunilor mai vechi ale creierului (sinapsele) si contributia la realizarea de noi conexiuni. Ideal este cresterea activitatii fizice printr-o combinatie de exercitii aerobice si antrenament de forta. Exemple de exercitii bune sunt mersul cu bicicleta, mersul pe jos sau înotul. Exercitiile de echilibru si coordonare, de asemenea, ajuta (de exemplu, yoga, Tai Chi sau exercitii folosind mingi de echilibru)“. Dieta sanatoasa Dr. Porter explica: „Dieta MIND este asociata cu un risc redus de declin cognitiv si de boala Alzheimer. Dieta MIND are 15 componente dietetice, inclusiv 10 grupe de alimente sanatoase pentru creier: legume cu frunze verzi; alte legume; nuci; fructe de padure (mai ales afine si capsuni); fasole; cereale integrale; peste; carne de pasare; ulei de masline; resveratrol (supliment derivat din vin rosu). Un numar tot mai mare de cercetari a implicat o legatura puternica între tulburarile metabolice (de exemplu, diabetul) si semnalizarea nervoasa afectata în creier. Obiceiurile alimentare mai bune pot ajuta prin reducerea inflamatiei din creier, care la rândul sau ajuta la protejarea acestuia“.
