O veste neobisnuita si stravezie ca figura unui strigoi, numai buna pentru sarbatoarea de astazi, de Sf. Andrei, a venit ca un vârtej azi noapte, odata cu o rafala de vânt care s-a abatut pe strada din fata redactiei. O naluca, asadar, a trecut în fuga sI ne-a spus ca mai la vale de târgul nostru, într-o comuna frumoasa din judet, un onorabil dom’ primar spune asa, ba râzând, ba plângând, ca a vrut sa-si angajeze fata la o institutiune bugetara din târg, ca sa-i faca un rost, sa o ajute dupa puteri si ca a vorbit pentru asta cu un barosan de la liberali, cel care face si desface cartile în urbea noastra si a primit asigurari ca se rezolva, fara doar si poate, ca oameni suntem si daca nu ne ajutam noi, unii pe altii, cine sa o faca? Vremurile sunt grele, locurile la buget limitate, asa ca numai o mâna forte si o vorba pe masura pot rezolva problema. Pentru asta, dom’ primare, om cu dare de mâna, mai ales acum, la sfârsitul toamnei, când a pus recolta la pastrat peste iarna, a scos din hambar cinci tone de graunte, curate si uscate, din soiul Pioneer, de alea care fac animalele grase, dar si mamaliga gustoasa si un pic uleioasa, pentru ca, daca nu stiati, se pare ca mâncarea traditionala a românului este din nou la moda. Ei, bine, spune dom’ primar râzând, a pus marfa în masina sI a expediat-o într-un loc unde-i nevoie mare, la granita, la Sculeni, sa fie pentru multumirea si buna ospatare a mai multor dobitoace îngrijite din mila sub obladuirea mai marelui pomenit mai sus. Vremea a trecut, marfa, cine stie, mai este, nu mai este, problema onorabilului primar este ca fata nu a primit postul si este îngrijorata, saraca, si nu stie ce-i de facut, poate ca ar trebui sa puna niscaiva busuioc sub perna diseara, sau cine stie ce alte celea mai sunt de facut. Mai spune jupânul primar, catranit de nenorocul fetei, ca s-a mai consultat în stânga si-n dreapta, s-a mai uitat în hambar, dar si în camara unde tine cele trebuincioase la bucatarie, iar la noapte se va duce la biroul lui dom’ barosan, cu o salba mare de usturoi si va freca bine geamurile, pe la cercevele si încuietori, doar-doar va rezolva problema fetei. Da, da, usturoi bun, de ala de la Copalau, nu iuteala din China, pentru ca nu cu marfa din import dezlegam noi cununiile românilor. Vorba liberalilor; “Prin noi însine!”. **** PONT **** Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristica a realitatilor iesene si nationale, realitati care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale editiei noastre. Orice asemanare cu oameni si fapte din viata reala poate fi, asadar, pur întâmplatoare.
