“O solutie în favoarea libertatii presei”, asa descrie avocatul iesean Marius Branici, membru în Consiliul Baroului Avocatilor din Iasi, decizia Tribunalului Neamt de a nu da curs cererii de chemare în judecata formulata de cetateanul moldovean Serghei Tomuz împotriva Curtii de Apel Iasi si a „Ziarului de Iasi”. O poveste care pleaca de la Justitia din SUA Prin rechizitoriul din 21 februarie 2017, Serghei Tomuz era inculpat de Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Vest al statului Carolina de Nord, la aceeasi data fiind emis pe numele sau un mandat de arestare. Iar actul de inculpare se referea la mai multe capete de acuzare: • Cap de acuzare 1: conspiratie la comiterea infractiunii de spalare de bani, care se pedepseste cu o pedeapsa maxima de 20 de ani de închisoare. • Cap de acuzare 2,3,5,6,7,8,10: - spalare de bani, pedeapsa maxima de 20 de ani de închisoare; • Cap de acuzare 20 – conspiratie la transportul bunurilor furate si primirea bunurilor furate – pedeapsa maxima de 5 ani de închisoare; • Cap de acuzare 25,26,26 – primirea de bunuri furate prin comert interstatal si international – pedeapsa maxima este de 10 ani. Cererea de arestare provizorie a lui Tomuz (44 ani), formulata la data de 10 septembrie 2021 de Sectia Penala din cadrul Departamentului de Justitie al Statelor Unite ale Americii, a fost transmisa initial Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti de catre Ministerul Justitiei din România. Dat în urmarire de autoritatile din România, Serghei Tomuz a fost depistat pe 9 mai anul trecut în punctul de trecere a frontierei Sculeni si a fost retinut. Agentii de politie care l-au identificat au descoperit ca acesta figura în S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen) cu semnalare în vederea arestarii si predarii sau extradarii si ca urmarit general IGPR. Pe 10 mai 2022, Curtea de Apel Iasi admitea propunerea procurorului din cadrul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Iasi si dispunea “arestarea provizorie, în caz de urgenta, a persoanei extradabile Tomuz Serghei (...)” Pe 13 august, Ziarul de Iasi a publicat un articol, în care relatam despre demersurile americanilor pentru extradarea cetateanului moldovean retinut în România si explicam, cu ajutorul presedintei Curtii de Apel iasi, care este si purtatorul de cuvânt al institutiei, cum se procedeaza în cazul cererilor de extradare. Dupa aparitia articolului, Tomuz a cerut Judecatoriei Piatra Neamt daune morale de la Curtea de Apel din Iasi si de la ziarul nostru “pentru prejudiciul de imagine” care ar fi fost cauzat de articolul pe care l-a considerat ofensator. “Mai mult decât atât, a mai motivat avocatul, (...) numitul Tomuz Serghei a fost condamnat deja pentru aceste fapte , iar mai mult decât atât aceste înscrisuri au fost trimise si autoritatilor statului solicitant pentru a comunica daca îsi mai mentin cererea de extradare, având în vedere continutul documentelor din republica Moldova privind incidenta principiului non bis in idem”. Ce vrea sa spuna avocatul lui Tomuz e ca odata condamnat pentru o fapta, acesta nu ar mai putea fi judecat si condamnat din nou, pentru aceeasi fapta. Condamnare blânda în Republica Moldova. Avea studii superioare si era tatal a trei copii Articolul din Ziarul de Iasi nu s-a referit si la condamnarea pe care Serghei Tomuz ar fi primit-o în Republica Moldova. Dar va spunem acum: în sentinta din 12 august 2011, data de magistratii Judecatoriei Buiucani în dosarul 1-151/2011 “Se recunoaste vinovat Tomuz Serghei în comiterea infractiunilor prev. la art. 42, al. 5, 243 al.3 lit. b cu aplicarea art. 79 Cod Penal si se stabileste pedeapsa în forma de amenda în marime de 200 de unitati contraventionale, ce constituie 4000 lei”. Articolul 42, al. 5 prevede ca “Se considera complice persoana care a contribuit la savârsirea infractiunii prin sfaturi, indicatii, prestare de informatii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlaturare de obstacole, precum si persoana care a promis dinainte ca îl va favoriza pe infractor, va tainui mijloacele sau instrumentele de savârsire a infractiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminala ori persoana care a promis din timp ca va procura sau va vinde atare obiecte”. Articolul 243. Spalarea banilor – aliniatul 3 precizeaza ca “Actiunile prevazute la alin.(1) sau (2), savârsite: a) de un grup criminal organizat sau de o organizatie criminala; b) în proportii deosebit de mari, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amenda, aplicata persoanei juridice, în marime de la 13000 la 16000 de unitati conventionale sau cu lichidarea persoanei juridice” Judecatorii moldoveni au tinut cont însa de faptul ca Tomuz are studii superioare, este tatal a trei copii si nu a mai fost condamnat si îi aplicau astfel o pedeapsa extrem de blânda. De altfel, la retinerea sa în România, anul trecut, Tomuz a declarat ca pentru aceste fapte a fost judecat în Republica Moldova, a fost arestat timp de 6 luni, apoi eliberat si condamnat în final de autoritatile judiciare moldovenesti la o pedeapsa cu amenda. Asta în conditiile în care, conform ordonantei de punere sub învinuire din 30 octombrie 2010, întocmita de un procuror din Procuratura Anticoruptie de la Chisinau, “Tomuz Serghei a organizat si condus activitatea unui grup criminal organizat în vederea spalarii banilor”. Iar potrivit rechizitoriului întocmit tot de un procuror anticoruptie din Republica Moldova, la 11 mai 2011, Tomuz procura copii ale buletinelor de identitate care apartineau diferitor cetateni ai Republicii Moldova, la pret de 20 de lei copia, printr-un intermediar, “de la colaboratorul Ministerului Educatiei, Elena Ciutac”. Documentele de identitate copiate erau ale unor cetateni moldoveni care au solicitat autentificarea actelor de studii la Ministerul Educatiei din Republica Moldova, iar copiile erau ulterior erau folosite la banca pentru încasarea banilor trimisi din SUA. Potrivit declaratiei functionarei din Ministerul Educatiei, un intermediar, angajat în Serviciul Paza de Stat i-ar fi cerut în august 2010, sa-i faca rost de copii ale buletinelor de identitate a persoanelor fizice din Republica Moldova, în vârsta nu mai mica de 18 ani, “totodata promitându-i si o multumire”. Initial i-ar fi transmis acestuia aproximativ 100-150 de copii de buletine de identitate, iar ulterior înca aproximativ 450 de copii – au descoperit anchetatorii moldoveni. O poveste cu carausi de bani si o organizatie internationala misterioasa Potrivit procurorilor anticoruptie din Moldova, în baza documentelor falsificate, pe parcursul anului 2009 au fost transferate si ridicate ilegal 1.839.096 USD si 759.717 euro, iar în 2010, 2.847.675 USD si 742.619 EUR. În acelasi rechizitoriu e notat si ca Tomuz nu si-a recunoscut vina si a refuzat sa dea declaratii, precum si sublinierea: „Culpa lui Tomuz este pe deplin dovedita de materialele cercetarii penale în ansamblu si anume: depozitiile martorilor (n.r. – e vorba de persoanele a caror identitate a fost furata, care spun ca nu au primit bani si nu au semnat de primire), depozitiile functionarilor de la banca (n.r. – câteva zeci de persoane, functionarii care i-au ajutat sa ridice banii), documente bancare, etc”. În cererea de arestare provizorie trimisa de americani autoritatilor române se arata ca începând cu luna mai 2009 si pâna în octombrie 2010, Tomuz a participat într-o organizatie internationala de spalare de bani, cunoscuta sub numele “Încasari ale carausilor de bani” (YMCO). Organizatia, care ar fi actionat din luna septembrie 2007 si pâna în iulie 2014, a transportat si spalat câstiguri obtinute din infractiuni în valoare de peste 10 milioane de USD din Carolina de Nord si din alte parti ale SUA, catre alte tari. Potrivit anchetatorilor americani, YMCO a furnizat servicii de spalare de bani hackerilor, prin persoane numite „carausi de bani”, pe care i-a înselat sa creada ca lucreaza pentru companii legitime si ca efectuau transferuri legale de bani. “Agentii de legatura” YMCO îndrumau carausii de bani sa transfere fondurile prin Western Union sau Money Gram în strainatate, de obicei în Republica Moldova, Ucraina, Rusia si Letonia. Fondurile erau transferate unui cetatean strain, a carui identitate fusese compromisa anterior sau furata. Ca sa recupereze banii furati trimisi în strainatate, YMCO a angajat “contractori de încasari” – al caror rol era sa primeasca banii si sa-i returneze în schimbul unui comision. Dupa ce organizatia retinea comisionul pentru serviciile prestate, fondurile furate si “spalate” erau transferate hackerilor. Potrivit anchetatorilor americani, Tomuz a fost director al contractorilor din Republica Moldova si a spalat bani pentru YMCO din luna mai 2009 pâna în luna octombrie 2010. În aceasta calitate, Tomuz trebuia sa supravegheze operatiunile zilnice, sa negocieze comisioanele, sa verifice conturile, sa combine fondurile spalate si sa transfere altor grupuri infractionale câstigurile. Ca sa-si ascunda identitatea, atunci când a conspirat cu YMCO, Tomuz a folosit porecla “Oskars”. Aceste detalii nu au fost însa publicate în articolul considerat ofensator de catre Serghei Tomuz si de avocatul acestuia. Cât despre solutia magistratilor Tribunalului Neamt, de respingere a actiunii formulate de Serghei Tomuz ziarului si a Curtii de Apel Iasi, aparatorul sau, Alexandrin Reznic ne-a declarat: „Dl. Tomuz a luat act de solutia Tribunalului Neamt, urmeaza sa analizeze motivele care au stat la baza respingerii cererii de chemare în judecata si oportunitatea formularii caii de atac. Dumnealui îsi mentine în continuare opinia referitoare la prejudiciul de imagine adus prin prezentarea ca un infractor cautat si reitereaza faptul ca nu s-a sustras în niciun moment, iar demersul de extradare solicitat de catre autoritatile S.U.A. a esuat. Desi a fost admisa cererea de catre Curtea de Apel Iasi (care a analizat strict cererea de extradare, nu si fondul acuzatiei), apararea dlui. Tomuz a facut demersuri în fata autoritatilor americane pentru a demonstra ca acesta nu a comis nicio infractiune pe teritoriul S.U.A., au fost trimise un set de înscrisuri si memorii catre instanta de judecata, FBI si procurorul de caz, iar în consecinta cei de la US Marshals (responsabili cu preluarea persoanelor cautate) nu s-au prezentat pentru a-l prelua pe dl. Tomuz din România, astfel încât magistratii au fost nevoiti sa constate încetarea de drept a arestului preventiv si punerea în libertate a persoanei extradabile. În consecinta am formulat si o plângere la CEDO pentru încalcarea a numeroase dispozitii legale si principii pe parcursul procesului de extradare, cererea fiind declarata admisibila, urmeaza sa fie analizata pe fond. Dumnealui este liber din luna noiembrie 2022, în acest moment se afla alaturi de familia sa în Republica Moldova (...)”. Acocatul Marius Branici: Un proces cu o particularitate aparte De partea cealalta, Marius Branici, avocatul care a reprezentat în proces Grupului de Presa MEDIANET si pe reporterul Ziarului de Iasi a declarat: “Ne bucuram ca am contribuit prin experienta noastra la obtinerea unei solutii în favoarea libertatii presei. Pe parcursul desfasurarii procesului, am informat clientul cu privire la etapele acestuia, stadiul dosarului, exceptiile invocate. Litigiile cu implicarea mass-media prezinta o particularitate aparte, cu atât mai mult în acest litigiu, în care inclusiv o instanta de judecata a figurat în proces în calitate de pârât, astfel încât a fost necesara o analiza optima a dispozitiilor legale incidente si a practicii judiciare conturate în astfel de litigii. Solutia obtinuta reprezinta o confirmare în plus a faptului ca libertatea jurnalistilor de a aduce în atentia cititorilor informatiile de interes public despre care iau cunostinta este unul dintre aspectele esentiale pentru progresul unei societati democratice. Având în vedere, deci, importanta deosebita a acestei chestiuni pentru clientul nostru, conchidem prin a multumi pentru încrederea acordata si pentru posibilitatea de a oferi cele mai bune argumente pentru reprezentarea intereselor sale”.
