Oamenii se schimba atunci când inimile lor se desfac si mintile lor se deschid, spun terapeutii. Dualitatea noastra mentala este fireasca, Supraegoul constient al lui Freud si Egoul idealist, imaginea lui Platon, mai precis a vizitiului si a carului la care sunt înhamati doi cai buni, în cazul zeilor, sau un cal bun si un cal rau, în cazul oamenilor, în temeiul mitului despre ontologie, sunt doar doua ipostaze ale dualitatii sistem reflexiv-sistem emotional care ne patroneaza existenta. În acelasi spirit al dualitatii a aparut recent si lucrarea care face subiectul scrierii de azi, The Happiness Hypothesis (Iluzia Fericirii) a psihologului american Johnatan Haidt. Haidt metamorfozeaza latura noastra emotionala în imaginea unui Elefant si cea rationala în imaginea unui Calaret. Povestea vine sa ne spuna ca în creier, de fapt, functioneaza doua sisteme total opuse si independente, Elefantul si Calaretul. Este esential sa întelegem cum functioneaza aceste doua entitati, cum interactioneaza si care sunt posibilele rezultate ale acestor interactiuni. Iar metafora Elefantului si Calaretului ne poate ajuta sa avem o întelegere mai usoara si mai intuitiva a ceea ce suntem si a ceea ce realizam. Cocotat pe Elefant (latura emotionala), Calaretul (latura rationala) pare ca stapâneste mereu directia si controlul însa e înselator, nu doar pentru ca spre deosebire de Elefant este mic ca vârsta (doar 150 milioane de ani, caci vorbim despre neocortex!), dar si când nu ajung la pace în privinta directiei pe care trebuie sa meaga împreuna, Calaretul este învins. Produsul sistemelor limbic si reptilian, Elefantul, cu o vârsta, deci, de vreo 250 de milioane de ani, mai batrân decât Calaretul, e specialist în supravietuire. Ce nu îi este familiar, este primejdios, este un atac la supravietuirea lui. În trecutul nostru evolutiv, noutatea a însemnat pericol, astfel ca si în prezent tot ce e nou, de exemplu interfata unei aplicatii, apartamentul pe care l-am achizitionat, toate acestea sunt de neînteles si primejdioase pentru Elefant. El merge mereu pe carari batatorite, rigide, ati întâlnit probabil persoane care nu s-ar muta din apartamentul unde traiesc strâmtorati doar pentru ca au la 10 m de el o banala piata, sau care n-ar înlocui, nici macar din pura curiozitate, mâncarea de cartofi cu o delicatesa orientala pentru ca nu stiu daca nu cumva asta i-ar produce indigestia. La acestia sigur Calaretul a cazut de pe Elefant... Când eforturile noastre de a schimba ceva din viata esueaza, vina o poarta Elefantul pentru ca el nu e strateg, nu gândeste pe termen lung actiunile, pentru el acum si aici este cel mai important. Învata prin experienta repetata, durere, recompensa. Dragostea, empatia, compasiunea, bucuria de a trai clipa, toate sunt ale lui. Nu e deschis la nou asa cum este Calaretul decât atunci când vrea sa nu ne fie rau, daca vede ceva bun pentru supravietuirea sa, comanda eliberarea neurotransmitatorilor fericirii, deci se duce înainte. Calaretul, însa, gândeste excesiv lucrurile. Le analizeaza, nu vrea o singura poveste care sa-i defineasca realitatea. Traind viata prin ochii Calaretului, traim cu mai putina ura, cu mai putina furie pe cei din jur, mai detasat de intrigi. Neocortexul e partea care detine discernamântul, informatia pozitiva, deschiderea spre nou. Hai sa plecam într-o excursie cu cortul, spune Calaretul, ma gândesc ce salata exotica sa pregatesc pentru masa de duminica etc. Ai un job nou, o noua activitate care ti se pare dificila, totul e bazat pe atentie si stres, deci e solicitat Calaretul. Cu timpul te obisnuiesti cu jobul, devine automatism, rutina, deci e solicitat Elefantul. Si, revenind, ce zice Haidt ca e fericirea, la urma urmei? Un coctail în care 50 la suta e geneticul, 40 la suta alegerea si 10 la suta circumstantele. Cele 40 la suta le reprezinta Calaretul. Cum îl determinam sa fie activ ca sa tina în frâu rigidul Elefant? Prin miscare fizica si psihica, conversatii lejere înainte de culcare, socializare, relatii si persoane pozitive în jur, voie buna. Când simti ca dispare luciditatea la o persoana schimba focusul pe task, de pe „a avea doar eu dreptate” si de „a-l convinge de adevarul meu” pe celalalt, prin a calma partea din creierul lui care e fixat pe supravietuire, deci care e parte agresiva. Ia pauza de la stimulul care a declansat totul. Mediteaza, regleaza-ti pulsul prin respiratie, iesi din încapere si numara pâna la 10 si apoi întoarce-te, degajat, la Calaret. Modelele de schimbare a comportamentelor sunt posibile în trei etape: directionarea Calaretului, motivarea Elefantului si trasarea Drumului. Când schimbarea reuseste, se întâmpla pentru ca Elefantul, Calaretul si Drumul s-au pus de acord si se sustin reciproc. Cristina Danilov este psiholog
