Oalele sparte dintr-un dosar de doi bani întocmit de procurorii DNA vor fi platite de contribuabilii ieseni. Fostul primar al orasului Hârlau si fostul sef al politiei din localitate au obtinut despagubiri pentru spectacolul pus în scena de DNA în urma cu 7 ani. În momentul respectiv, cei doi si-au pierdut posturile. Dupa achitare, cei doi au contraatacat, câstigând în prima instanta. FOTO: Constantin Cernescu si Dumitriu Simionescu Constantin Cernescu si Dumitriu Simionescu au fost trimisi în judecata în primavara lui 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu si instigare la fals intelectual. Cei doi au fost acuzati ca ar fi beneficiat de mai multe cantitati de lemne de foc, primite de la Ocolul Silvic Hârlau fara documente legale sau mentionându-se ca fiind vândute lemne de o valoare inferioara. Lui Cernescu i s-a reprosat si faptul ca ar fi dispus receptionarea lucrarii de extindere a retelei de apa în satul Pârcovaci, înainte de finalizarea propriu-zisa a acesteia. Paguba suferita de primaria Hârlau a fost stabilita de procurori la valoare de 2.433 lei. În prima instanta, cei doi au fost condamnati. În cele din urma însa, decizia finala a justitiei a fost de achitare a amândurora. Ca urmare, în august 2021, amândoi au dat în judecata statul român, prin Ministerul Finantelor, cerând despagubiri. În actiunea sa, fostul primar al Hârlaului a aratat ca retinerea sa de catre procurori si ulterior, trimiterea sa în judecata au provocat încetarea de drept a celui de-al patrulea mandat al sau, în ianuarie 2016, cu câteva luni înaintea alegerilor locale. Cernescu a apreciat ca avea toate sansele de a câstiga un nou mandat, neavând un contracandidat cu sanse reale. Ca urmare, salariul de 10.000 lei lunar pe care l-ar fi putut încasa în cel de-al cincilea mandat a fost considerat de Cernescu drept un prejudiciu cert. El a cerut astfel 480.000 lei, ca daune materiale. La acelasi capitol, Cernescu a trecut si onorariile în suma de 10.100 lei platite avocatilor si cei 4.000 lei pe care i-ar fi cheltuit pentru combustibilul necesar deplasarii la cele peste 60 de termene ale procesului sau de coruptie. O suma suplimentara de 50.000 euro a fost solicitata ca daune morale. În aprecierea lui Cernescu, achitarea sa demonstra faptul ca retinerea lui fusese nelegala, ceea ce justifica acordarea de despagubiri. Pe parcursul procesului, fostul primar a renuntat la cei 480.000 lei, indemnizatii neîncasate. La rândul sau, fostul sef al Politiei Hârlau a cerut plata unor daune morale de 50.000 euro. În plus, el a aratat ca în urma punerii în miscare a actiunii penale împotriva sa, a fost pus la dispozitie de catre conducerea Inspectoratului Politiei Judetene. Acest lucru însemna practic ca ramânea simplu ofiter de politie, fara functii, pierzând astfel sporurile la salariul de baza. Dupa achitare, primise o parte din aceste sporuri, dar considera ca ar fi trebuit sa primeasca înca 20.000 lei. Si el a cerut decontarea combustibilului, apreciat la o valoare de 5.000 lei si a onorariilor platite avocatilor, în suma de 30.000 lei. Pe parcursul procesului de coruptie, automobilul îi fusese sechestrat. Îl primise înapoi, dar timpul scurs dusese la o scadere a valorii de piata a acestuia, diferenta fiind estimata de Simionescu la 3.000 de euro. Fostul sef al Politiei Hârlau a cerut pâna si decontarea costurilor de 1.675 lei pentru depozitarea la un armurier specializat a celor doua arme pe care le detinea, ca si a cotizatiei platite degeaba la Asociatia Vânatorilor si Pescarilor, de 788 lei. De cealalta parte, reprezentantii Ministerului Finantelor au apreciat ca institutia nu poate fi obligata la plata vreunei sume. Ministerul nu putea fi facut raspunzator de cheltuielile facute de cei doi în timpul procesului penal, câta vreme eventualul prejudiciu fusese provocat de alte institutii. În procesul îndreptat împotriva celor doi, parte civila fusese Directia Silvica. Reprezentantii Ministerului Finantelor au invocat si prevederile Codului de procedura penala referitoare la acordarea de despagubiri în cazul unei erori judiciare. Articolul 539 din Codul de Procedura penala exclude dreptul la repararea pagubei în cazul retinerii si arestarii dintr-un proces finalizat cu achitarea sau clasarea cauzei. Cernescu si Simionescu fusesera achitati, dar nu pentru ca ar fi fost nevinovati, ci pentru ca faptele lor nu întruneau elementele constitutive ale infractiunilor. „Câta vreme nu se face dovada caracterului abuziv al anchetei efectuate cu privire la faptele imputate reclamantului - adica în deplina cunostinta de cauza asupra încetarii procesului penal împotriva acestuia - ceea ce însa nu s-a întâmplat în cauza, nu se poate retine ca acesta a fost retinut si arestat nelegal. Prin urmare, împrejurarea ca reclamantul Cernescu Constantin a fost retinut, arestat la domiciliu si supus masurii controlului judiciar, iar ulterior s-a dispus achitarea acestuia, nu indica în mod necesar faptul ca masurile preventive au fost nelegale”, au aratat reprezentantii statului. De altfel, unul dintre membrii comisiei de receptie a lucrarilor de la Pârcovaci fusese condamnat cu suspendare, deci faptele existasera. Argumentele Ministerului Finantelor nu au fost acceptate de magistratii Tribunalului. Acestia au aratat ca prevederile articolului 539 din Codul de Procedura Penala au fost declarate ca neconstitutionale în martie 2021. Prin urmare, si cei retinuti „legal” au dreptul la despagubiri. „Cât timp nu a rezultat din probe ca privarea de libertate si ulterior restângerea libertatii reclamantului nu au fost cauzate de acesta din urma, prin încercari de a induce în eroare organele judiciare, de a influenta martori sau prin orice alta fapta care sa fi impus extragerea acestuia din societate sau limitarea contactului cu mediul social, petentul este în drept sa obtina despagubiri pentru privarea sa «legala» de libertate”, au aratat judecatorii. Acestia l-au considerat pe Cernescu îndreptatit la despagubiri morale în suma de 10.000 de euro. Celelalte pretentii au fost însa respinse, întrucât fostul primar nu depusese acte care sa demonstreze ca platise într-adevar avocatilor 10.100 lei sau ca benzina masinii îl costase 4.000 de lei. În cazul lui Simionescu, judecatorii au apreciat ca aceeasi suma, de 10.000 euro, ar compensa prejudiciul moral suferit de acesta. De asemenea, politistul depusese si acte atestând onorarii de 10.660 lei platite avocatilor, statul fiind obligat si la plata acestei sume. Pentru cei 20.000 lei reprezentând sporurile pe care Simionescu nu le-ar fi încasat, el trebuia însa sa se judece cu Inspectoratul Politiei Judetene. El nu dovedise scaderea de valoare a masinii. Oricum, chiar daca masina ar fi pierdut în valoare, acest lucru s-ar fi petrecut oricum, chiar daca automobilul nu s-ar fi aflat sub sechestru. Nici cotizatia de membru la AJVPS nu putea fi imputata statului si nici costul depunerii armelor la armurier. Sentinta Tribunalului a fost pronuntata în noiembrie anul trecut, dar a fost redactata si comunicata partilor din proces abia în cursul acestei luni. Ca urmare, ea poate fi înca atacata cu apel.
