România este pe ultimul loc în rândul tarilor Uniunii Europene la capitolul democratie si pe locul 62 în lume, cu un scor de 6,45 - potrivit indexului anual al democratiilor întocmit de grupul britanic The Economist, un clasament anual ce ia în calcul cinci criterii si care ierarhizeaza anul acesta 167 de tari. Studiul are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democratii deficitare si democratii depline. Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale si pluralismul, functionarea guvernului, participarea politica, cultura politica si libertatile civile. Cu un scor de 6,45, România se încadreaza la „democratii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrala si de Est (cu exceptia Austriei, considerata democratie deplina), la care se adauga Portugalia, Italia, Belgia, Grecia si Cipru. Statele nordice, plus Franta, Spania si Germania se încadreaza la „democratii depline”. În clasamentul general, care cuprinde 167 de tari, România ocupa locul 62, în timp ce Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04). Austria ocupa locul 20, cu un scor de 8,20. Moldova, care în 2021 era aleasa drept „tara anului” de „The Economist”, pentru ca îsi îmbunatatise cel mai mult imaginea, ocupa în clasamentul democratiilor un meritoiu loc 69, cu scorul de 6,23. În Europa exista sase tari cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) si Armenia (locul 82, scor 5,63). Rusia, în cadere libera Rusia este tara în care nivelul democratiei a scazut cel mai mult în 2022, ajungând pe locul 146 din 167 de tari, mai jos decât state precum Burkina Faso si Haiti, potrivit Indexului democratiei. Se încadreaza, evident, la „regimuri autoritare”. În urma invaziei din Ucraina, indicele de democratie al Rusiei a înregistrat cea mai mare scadere în 2022, coborând cu 22 de locuri în clasamentul mondial al acestui studiu realizat de divizia de cercetare si analiza a The Economist (EIU). Razboiul din Ucraina „a scos la iveala diviziunile dintre democratiile dezvoltate care sustin Ucraina si multe tari în curs de dezvoltare care au ales sa nu ia atitudine”, se arata în studiu. În rândul „regimurilor autoritare„ figureaza tari precum Haiti, „care pare sa se afle într-o stare de disolutie interna” (locul 135, coborâre de 16 locuri) si Burkina Faso (locul 127, coborâre de 16 locuri), unde „o insurectie islamista a facut ca statul sa piarda controlul asupra unei parti a teritoriului”. Cele mai bune democratii În schimb, Thailanda a înregistrat în 2022 cea mai mare crestere a indicelui democratic, urcând 17 pozitii si ajungând pe locul 55 în clasament (scor 6,67), înaintea României. Ridicarea restrictiilor legate de pandemia de Covid-19 a îmbunatatit scorurile multor tari, inclusiv ale Frantei (locul 23, stabil, scor 8,07), Spaniei (locul 22, în urcare cu 2 pozitii, scor 8.07) si Chile (locul 19, în urcare cu 6 pozitii, scor 8,22), care revine în grupul „democratiilor depline”. La nivel regional, Europa de Vest este singura regiune care si-a îmbunatatit decisiv scorul în 2022. Opt dintre primele 10 tari ale clasamentului se afla, de altfel, în Europa de Vest. „America de Nord, Asia, Australia, Europa de Est si Africa Subsahariana au stagnat, iar America Latina, Orientul Mijlociu si Africa de Nord au suferit scaderi”, arata analiza EIU. Statele Unite ocupa locul 30, cu un scor de 7,85, în timp ce Marea Britanie este pe locul 18, cu scorul de 8,28. La nivel global, indicele democratiei 2022 a crescut infim, de la 5,28 în 2021 la 5,29 în 2022. Aceasta reprezinta o stabilizare, dupa o scadere de 0,09 puncte procentuale anul trecut. Dar, la fel ca în 2021, mai putin de jumatate din populatia lumii traia într-o democratie (45,3 la suta) în 2022 si doar 8 la suta într-o "democratie deplina", într-un clasament condus în continuare de Norvegia si unde Afganistanul se afla pe ultimul loc. Mai mult de o treime din populatia lumii (36,9 la suta) traieste sub „regimuri autoritare”.
