Daca plecam de la premisa formulata de antreprenorul iesean Traian Luca, potrivit caruia outsourcingul în IT reprezinta domenii susceptibile la delocalizare într-o perioda de criza, IT-ul românesc pare a fi o parte destul de fragila a structurii economice nationale. Schitarea contextului national si regional european în care evolueaza domeniile IT&Outsourcing ale Iasului e utila întelegerii atât a maturitatii acestora, cât si a gradului de expunere la evolutia pietei globale a noii economii locale. ITO si IT&Outsourcing Cele doua mari domenii economice nu sunt echivalente. ITO-ul însumeaza domeniile IT ai caror salariati lucreaza în activitatile de outsourcing, în timp ce IT&Outsourcing reprezinta o categorie mai cuprinzatoare. Daca privim aceste ultime activitati din perspectiva numarului de angajati, aici sunt însumati cei care lucreaza în ITO, cei ce lucreaza în alte servicii externalizate non-IT, dar si cei care lucreaza în IT-ul antreprenorial – cei ce-si dezvolta propriile produse. Foarte adesea salariatii care lucreaza în firmele ce-si dezvolta produse proprii sunt asimilati zonei creative a acestor activitati. În România, în absenta cvasitotala a unor statistici care sa separe zona creativa sau macar dezvoltatorii produselor proprii de activitatile de outsourcing (implantarilor de tip offshore sau nearshore ale firmelor multinationale), devine imposibil sa facem o estimare a procentului reprezintat de IT-ul antreprenorial. Nu cunoastem decât valoarea totala a salariatilor din domeniile IT (valoare obtinuta prin însumarea sectoarelor CAEN 62-63 si a sectoarelor CAEN 5821 si 5829 – activitatile de editare a jocurilor de calculator, respectiv a produselor software): 174,4 mii salariati – în 2022. Doar câteva aprecieri vagi ne pot lamuri cât de creativ (sau nu!) e IT-ul românesc: „s…t suntem departe de a fi un Silicon Valley al Europei de Est. Noi, din interiorul industriei, nu consideram ca suntem în acel model. În Silicon Valley exista foarte multi bani alocati pentru cercetare-dezvoltare si se creeaza în primul rând produse, în timp ce peste 90- din industria IT româneasca este formata din outsourcing”, spune Valerica Dragomir, pâna în 2019 presedintele Asociatiei Nationale a Industriei de Software - ANIS (M. Voinea, D. Muntean, 2018). Va reamintesc ca tot pentru aceeasi perioada, antreprenorul iesean Traian Luca (GeminiCAD Systems), înainta pentru Iasi o cifra de doua ori mai mica (vezi prima parte a seriei): doar ceva mai mult de 5- dintre companiile IT din Iasi, apreciaza domnia sa, îsi dezvolta propriul produs, restul încadrându-se în zona outsourcingului. „IT-ul din România nu putea creste altfel decât mizând pe partea de outsourcing”, crede Valerica Dragomir, în timp ce antreprenorul IT Alex Lapusan afirma ca „outsourcingul e o etapa normala, care ne-a ajutat sa ne formam o educatie anteprenopriala. s…t Cred ca acum e important sa crestem generatii noi de firme care sa ofere valoare adaugata si în zona de produs. E dificil si pentru ca piata locala este mica si nu permite firmelor sa testeze anumite produse si apoi sa iasa cu ele afara” (M. Voinea, D. Muntean, 2018). 2018-2022 (anul ultimelor date) reprezinta un interval suficient pentru ca o industrie dinamica sa produca metamorfoze structurale importante. Poate ca acel procentaj de 90- estimat ca outsourcing în industria IT româneasca nu mai e de actualitate, dar nici nu poate fi cu mult mai redus, având în vedere ca marile firme din domeniile IT-ului propriu-zis s-au apreciat cu valori importante în acest interval. România vs. Polonia Daca plecam de la premisa formulata de antreprenorul iesean Traian Luca, potrivit caruia outsourcingul în IT reprezinta domenii susceptibile la delocalizare într-o perioda de criza, IT-ul românesc pare a fi o parte destul de fragila a structurii economice nationale. Schitarea contextului national si regional european în care evolueaza domeniile IT&Outsourcing ale Iasului e utila întelegerii atât a maturitatii acestora, cât si a gradului de expunere la evolutia pietei globale a noii economii locale. Polonia e statul est-european pentru care avem cea mai mare acuratete a datelor statistice. Din aceasta cauza ne vom limita comparatia cu marile orase ale acestui stat. Pentru outsourcingul non-IT din România utilizam date estimate, pornind de la site-urile economice (topfirme.com si listafirme.ro), date ce mai prezinta probabil abateri de la realitate. Speram ca nu foarte mari. Anul de referinta e 2022, iar spre comparatie ne-am concentrat pe capitale si cele mai consolidate metropole si orase regionale: 5 în cazul României (Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara si Brasov) si 10 în cazul Poloniei (Varsovia, Cracovia, Wroclaw, Tri-City, Katowice, Poznan, Lodz, Lublin, Szczecin si Bydgoszcz). Sursele datelor sunt: TEMPO-INSSE, topfirme.com, listafirme.ro (pentru România), ABSL – Business Services Sector in Poland 2022 si Krakow IT Market Report 2023 (pentru Polonia). Polonia are 360 mii de angajati în IT-ul propriu-zis, indiferent ca e outsourcing sau nu, iar România are 174,4 mii. În ambele state, aceste domenii sunt concentrate în principalele orase (85- în cele 5 orase românesti si aproximativ 84- în cazul celor 10 orase poloneze). Pentru Polonia surprinde dimensiunea IT-ului antreprenorial (ignorat de catre ABSL). Cele zece orase poloneze selectate cumuleaza aproximativ 300 mii salariati IT (aproape 360 mii la nivelul Poloniei), dintre care doar ceva mai mult de 117 mii se regasesc în zona de outsourcing, cea care se afla sub vizorul ABSL. Repet, în România nu cunoastem în mod oficial structura salariatilor IT pe cele doua domenii principale. Daca adaugam si outsourcingul din sectoarele non-IT, cele 10 orase poloneze concentreaza peste 559 mii salariati, dintr-un total de aproximativ 640 mii la nivel national, iar cele 5 oras românesti însumeaza 228 de mii, dintr-un total national de peste 270 de mii de salariati. (Pe data viitoare) George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
