Suceava bate Iaşul de departe la turism. Apartamentele şi camerele oferite la închiriat în Iaşi nu au căutare

Desemnat în acest an Destinatia turistica de weekend a anului, Iasul nu a reusit sa convinga turistii cu apartamentele si camerele de închiriat oferite acestora, în primele noua luni ale anului. Dupa numarul vizitatorilor români sositi în Iasi în primele trei trimestre din 2022, judetul se claseaza pe locul 8 din 42. Iar strainii au fost înca si mai putin dornici sa se cazeze în apartamente sau camere din Iasi. Potrivit datelor de la Institutul National de Statistica, doar 531 de straini au optat în Iasi pentru acest tip de cazare, clasând Iasul pe locul 13 în topul atractivitatii ofertelor de sedere de acest tip.   Aproape 842 de mii de turisti s-au cazat de la începutul anului în apartamente sau camere de închiriat din România. Dintre acestia, 93- au fost turisti români, iar un sfert dintre cazarile la apartament sau camera închiriata s-au realizat în judetul Constanta. Pe locul doi a fost judetul Brasov, în preferintele turistilor care nu u optat pentru cazarea în unitati clasice de primire, iar pe locul trei, cu 9,9- - a fost Bucurestiul. La Iasi au cautat apartamente sau camere de închiriat doar 2,7- dintre turistii români. În Moldova, Suceava este cea mai cautata În ce îi priveste ce vizitatorii din strainatate, acestia au optat în numar mic pentru cazarea în apartamente sau camere de închiriat (7- din total, adica 56.247 de turisti). Si daca turistii români au cautat cazare mai ieftina (sau mai flexibila) în special în judetul Constanta, turistii straini care s-au cazat în acest an în apartamente sau camere de închiriat s-au îndreptat în special spre Bucuresti (51-). Arad si Cluj au fost ocupantele locurilor al doilea si al treilea dupa numarul strainilor cazati în apartamente si camere (13-, respectiv 10- din totalul turistilor straini care au optat pentru acest tip de cazare). Iasul, pe locul 13 în dupa numarul strainilor acomodati în apartamente si camere de închiriat, a avut doar 531 de turisti de acest tip, adica 0,9-.  Dintre judetele Moldovei, strainii s-au cazat masiv (52-), în apartamentele si camerele oferite turistilor, spre închiriere, de suceveni. Pe locul al doilea a fost Judetul Neamt, cu 29,4- si Iasul pe locul al treilea, cu 17,5 -. În Vaslui si Bacau au fost câte sase turisti straini care au preferat sa se cazeze în apartamente, în loc sa mearga la hoteluri, pensiuni, moteluri. În ce îi priveste pe românii care au vizitat judetele din regiunea de dezvoltare a Moldovei, tot în judetul Suceava au fost cei mai multi care au optat pentru cazare la apartament sau camera de închiriat (38,5-). Însa pe locul al doilea a fost Iasul (27,4 -), si pe trei judetul Neamt (26.2-). Media înnoptarilor în apartamentele si camerele închiriate pentru turisti a fost de 2,2 zile. În ce priveste structurile de primire turistica, datele Institutului National de Statistica au aratat ca în primele noua luni din an s-au realizat 8,7 milioane de cazari în total, din care peste 7,5 milioane au fost turisti români, cazati în judetul Constanta (aproape 1,2 milioane) sau în Bucuresti (peste un milion). Judetul Iasi s-a clasat pe locul 11 în topul cazarilor în hoteluri, moteluri, pensiuni, vile turistice, iar din regiunea Moldovei, judetul Suceava este singurul care intra în top 10 dupa numarul de sosiri ale turistilor în unitati de primire specializate – pe locul 8, cu aproape 350.000 de cazari. Si în acest tip de cazare, media înnoptarilor a fost de 2,2 zile. Însa o alta statistica arata, de fapt, suferinta turismului românesc. Potrivit indicilor de utilizare neta a locurilor de cazare, doar 30,6- din capacitatea de cazare a fost ocupata. În special hotelurile au primit turisti – în cazul acestor unitati turistice, capacitatea de utilizarea a fost de peste 37-. Vilele turistice au fost ocupate în proportie de 25 - si bungalourile - de 23-. Hanurile sunt ultimele în preferintele turistilor 7,6 - indice de utilizare neta a locurilor de cazare), iar taberele pentru elevi si prescolari, atât de iubite pâna nu demult de copii, au fost utilizate în proportie de doar 13-.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi