Doar 53- din totalul persoanelor diagnosticate pozitiv cu infectia SARS-CoV-2 prin testele RT-PCR au fost detectate si prin teste rapide, arata rezultatele unui studiu realizat de MedLife. Astfel, specialistii sustin ca testele rapide nu sunt un intrument fiabil de diagnostic sau triaj pentru persoanele asimptomatice si pot fi luate în calcul, ca o precautie suplimentara, doar în cazul persoanelor simptomatice. Aceste concluzii sunt si mai îngrijoratoare în contextul în care, în acest moment, peste 66- din testele raportate oficial sunt teste rapide, afirma reprezentantii MedLife. "Medicii MedLife atrag din nou atentia asupra unor posibile riscuri pe care si le asuma pacientii care recurg la testele rapide pentru diagnosticul infectiei cu SARS-CoV-2. Potrivit specialistilor MedLife, aceste teste au în continuare o sensibilitate scazuta (sub 60-) si pot duce la un sentiment de falsa protectie, implicit la raspândirea epidemiei, mai ales în rândul pacientilor asimptomatici", se arata într-un comunicat de presa transmis, vineri, de companie. MedLife a derulat cea de-a doua etapa de studiu pentru evaluarea sensibilitatii testelor rapide, utilizând în paralel, pentru comparatie, teste RT-PCR. Prima etapa a fost realizata anul trecut pe un esantion de 97 de persoane, iar în a doua etapa s-au analizat un esantion de alte 1.002 persoane. Ca metodologie, s-au facut recoltari aleatorii la persoane venite pentru testare din proprie initiativa din Bucuresti, Timisoara, Ploiesti, Brasov si Cluj-Napoca, afirmativ asimptomatici sau cu simptome usoare, nespecifice. Pentru RT-PCR s-a recoltat exsudat orofaringian si nazofaringian dintr-o nara, iar pentru detectia de antigen s-a recoltat exsudat nazofaringian din cealalta nara. Conform studiului MedLife, doar 53- din totalul persoanelor confirmate pozitiv cu infectia COVID-19 prin testele RT-PCR au fost confirmate si prin testele rapide (28 dintr-un total de 53 de persoane). Toate rezultatele negative prin RT-PCR au fost negative si la detectia de antigen. Ca urmare, pentru acest esantion (de 1.099 de persoane) s-a obtinut o sensibilitate de 53- si o specificitate de 100-. Specialistii afirma ca o sensibilitate de 53- în conditii reale de lucru se traduce prin lipsa identificarii a 47 de purtatori de SARS-CoV-2 din 100, care vor continua sa raspândeasca virusul. "Din media ciclurilor de amplificare rezulta faptul ca testul rapid identifica doar încarcaturi virale mari (în jurul ciclului 22), nedepistând acele încarcaturi virale mici ce pot fi gasite atât la începutul contaminarii, cât si la sfârsit, dar fara a putea face distinctia între cele doua situatii si fara a exista un prag al ciclurilor de amplificare dincolo de care nu mai exista contagiozitate", a declarat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicina de laborator. Potrivit lui Mihai Marcu, presedinte & CEO MedLife Group, "rezultatele au confirmat din nou faptul ca testele rapide nu sunt un instrument fiabil pentru diagnosticul infectiei COVID-19, având o sensibilitate de sub 60-". "Aceste teste nu functioneaza în cazul persoanelor asimptomatice si nici al celor care sunt la început sau la final de boala. Se pare ca aceste teste au o sensibilitate suficient de ridicata doar în cazul persoanelor simptomatice, însa si aceasta situatie ar trebui tratata cu multa precautie. În concluzie, testele rapide nu se preteaza pentru diagnosticul infectiei cu SARS-CoV-2, dar ramân un instrument bun de lucru pentru triajul în rândul persoanelor simptomatice”, a declarat Mihai Marcu. El a adaugat ca aceste concluzii sunt si mai îngrijoratoare în contextul în care, în acest moment, peste 66- din testele raportate oficial sunt teste rapide. "Folosite pe scara larga, aceste teste duc la o falsa impresie de protectie si implicit la raspândirea epidemiei, mai ales în rândul persoanelor asimptomatice. Acest fenomen, coroborat cu o rata scazuta de testare la nivel national, ar conduce conform studiilor noastre la un numar real de cazuri între 5 si 7 ori mai mare. Daca vom continua în acest ritm, avem sanse mari sa ne imunizam, mai degraba, pe cale naturala decât prin vaccinare, România având deja astazi, în mod real, aproape 100.000 cazuri pe zi”, a sustinut Mihai Marcu. Pentru identificarea purtatorilor de SARS-CoV-2, simptomatici, dar mai ales asimptomatici, testele utilizate trebuie sa îndeplineasca urmatoarele caracteristici: sa fie cât mai sensibile (pentru a putea identifica concentratii cât mai mici de virus, mai ales ca, pâna acum, nu se cunoaste doza infectanta), cât mai precise (sa identifice corect prezenta SARS-CoV-2, tinând cont ca alti virusi ai familiei Coronaviridelor sunt deja prezenti cu raspândire globala; tulpinile responsabile de “guturai”), sa fie suficient de rapide si pretabile la volume mari de testari si, nu în ultima instanta, sa fie cost eficiente. În plus, fata de aceste caracteristici, metodele de testare trebuie armonizate la nivel global, astfel încât politicile de sanatate si urmarirea epidemiologica sa fie unitare. "Pâna în prezent metoda RT-PCR este considerata gold standard de identificare a ARN viral, fiind o metoda cu sensibilitate si specificitate convenabile pentru a realiza prioritatea actualei pandemii. Chiar daca nu este o metoda nici rapida, nici ieftina si realizarea volumelor necesare se face cu implicarea serioasa a resurselor umane, continua sa fie etalonul si instrumentul utilizat global pentru identificarea purtatorilor de virus. În continuare, foarte multi producatori de teste de laborator încearca sa puna la punct alternativa ieftina si rapida a gold standardului, respectiv depistarea de antigen viral. În prezent sunt puse pe piata foarte multe astfel de teste cu performante din ce în ce mai bune. Din pacate, însa, pâna la acest moment nu s-a identificat un astfel de test care sa înlocuiasca RT-PCR, astfel încât sa fie introdus în politicile si metodologiile de supraveghere si control a infectiei cu noul coronavirus nicaieri în lume”, a precizat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicina de laborator.
