Într-o zi, Marilisei Toma i s-a furat afacerea. Asociatul ei, alaturi de care, legal, avea drepturi egale în firma, a reusit, printr-o serie de falsuri girate inclusiv de functionari ai statului român, sa o scoata peste noapte din propria afacere. Miza: toate bunurile companiei. Cel mai important dintre bunuri, un bloc cochet într-o zona buna a Iasului, care bate spre un milion de euro. Femeia a aflat întâmplator ca nu mai are acces la conturile, la veniturile si cheltuielile companiei, la banii investiti, la contractele care se semnau, la angajamentele firmei. La nimic. Asa a început totul. Ca o aberatie. Treptat.Investigatoriaprezinta astazi povestea mizei mai mici, o casa de aproximativ 80.000 de euro, afacere pe care asociatul Marilisei Toma, Emil Bejan, a pariat totul, jucând pe degete institutiile statului. Ce a urmat este, pur si simplu, România. Acest stat-zombie în care „toti stiu”, dar „toti se acopera”. Un stat în care aproape nu exista zi fara sa vedem cu ochii nostri iadul. Vedem coruptia, incompetenta, indiferenta. Vedem, aproape ca pe ceva banal, traditionalul sistem de pile si relatii. Fie ca vorbim despre cazuri de vârstnici batuti si ucisi în azile, fie despre gravide lasate sa moara în chinuri în spitale ori nevoite sa nasca pe trotuar. Fie despre soferi drogati, ocrotiti de politisti si lasati sa omoare oameni pe strada. Fie despre firme dubioase controlate de baroni politici si pasuite de oamenii legii pâna la momentul în care acestea explodeaza. La propriu. Explodeaza si ne ucid. Povestea Marilisei Toma vine de la Iasi. Reteta folosita pare simpla, în cazul ei, daca urmarim firul documentelor, dar nu ar fi fost niciodata posibila fara aportul decisiv al unor angajati ai statului român. Adica tocmai a celor pe care îi platim sa aplice legea, si nu sa închida ochii la infractiuni. În cazul nostru, faptele si personajele povestii arata, pe scurt, asa: sa presupunem ca esti om de afaceri, fara „propteli” la nivel înalt, detii o firma cu un asociat, aveti drepturi egale, iar partenerul tau face, pe ascuns, un înscris fals. Si duce acel document fals la Registrul Comertului, unde functionarul nu-i verifica actele, interpreteaza legea gresit si îi înscrie falsul în sistemul informatic al institutiei. Consecinta? Într-o singura zi, esti tras pe tusa, ilegal, din propria ta firma. Mai departe, inclusiv în ciuda unei hotarâri definitive a instantei, partenerul tau de business continua seria falsurilor si a infractiunilor, folosindu-se de un procuror pentru care pare ca nu exista capitolul „Infractiuni de fals” din Codul Penal si de o notarita-vedeta, care parafeaza falsuri, care „omite” sa ceara documente, invocând gresit legea, dar care ofera explicatii precum ca clientii „au insistat”. Pare complicat? La Iasi, deloc! Mai ales când miza o reprezinta bunuri de peste un milion de euro. Dar sa vedem faptele. Pasul I. Falsificarea unor hotarâri AGA Suntem în anul 2018: Marilisa Toma si sotul ei îsi faceau planuri sa dezvolte un proiect imobiliar. Aveau o prietenie de familie cu Emil Bejan, un mic afacerist local din Iasi, si, discutând cu acesta despre planurile lor de business, decid sa înfiinteze împreuna o firma. Astfel, în aprilie 2018, Marilisa Toma si Emil Bejan au devenit asociati cu cote de participatie egala (50- – 50-) în compania TomBej Trust SRL, cu sediul în Iasi. Un lucru foarte important stabilit înca de la început de cei doi actionari, prin actele prin care a fost înfiintata compania: atât Toma, cât si Bejan erau administratori cu drepturi egale în firma, astfel ca niciun act, contract, nicio plata, niciun fel de investitii, nicio vânzare a unui bun al societatii sau orice alte angajamente în numele companiei nu puteau fi decise doar de o singura parte, ci numai prin unanimitate de voturi în Adunarea Generala a Actionarilor (AGA). Business-ul bazat pe buna-credinta si pe întelegere a mers pentru scurt timp, deoarece, chiar din anul urmator, 2019, Emil Bejan a început sa se comporte „ciudat”, asa cum sustine ieseanca, având mai multe încercari de a decide, unilateral, în privinta activitatii firmei. Lovindu-se de refuzul Marilisei Toma de a desfasura anumite actiuni în companie, Bejan pare ca a pus la cale un adevarat plan mafiot, bazat pe întocmirea unor falsuri în acte, plan prin intermediul caruia, la final, sa ajunga la miza sa reala: retragerea calitatii de administrator a parteneri de afaceri si preluarea, de unul singur, a controlului asupra TomBej Trust SRL. Mai mult, pe investigatoria
