Sfântul Stefan, primul care a vestit si a marturisit credinta în Hristos, devenind primul martir al Bisericii, este sarbatorit de crestini în a treia zi de Craciun. Sfântul Stefan este considerat primul care a vestit si a marturisit credinta în Iisus Hristos, iar pentru aceasta a fost ucis cu pietre. De origine iudeu, Sfântul Apostol si Arhidiacon Stefan a fost unul dintre cei sapte diaconi alesi de catre Sfintii Apostoli din Ierusalim. Sfântul Stefan a ajutat la împartirea zilnica a bunurilor, în special a hranei. El s-a bucurat de întâietate în rândul diaconilor, fiind socotit arhidiacon. Numele sau este însa de origine greaca, însemnând "coroana". Sfântul Stefan era un bun cunoscator al Vechiului Testament, precum si al învataturilor lui Iisus Hristos. El a fost judecat de Sinedriu pentru blasfemie la adresa lui Moise si a lui Dumnezeu. Sfântul Stefan a fost scos afara din cetate si omorât cu pietre, devenind astfel primul martir crestin. În timp ce era ucis, el a cerut iertare pentru cei care îl omorau. Potrivit traditiei, trupul sau a fost înmormântat într-o pestera de Gamaliel. Potrivit traditiei, persoanele cu probleme de sanatate trebuie sa aduca în casa, în ziua Sfântului Stefan, o icoana a acestuia. De altfel, se considera ca icoana Sfântului Stefan este bine sa fie daruita pentru sporul casei si pentru sanatate, iar persoanele care sunt certate sa se împace. Nu exista obiceiuri speciale pentru ziua Sfântului Stefan, dar taranii - ca si orasenii - o tin. Sunt multi cei care poarta numele Sfântului si de aceea îl respecta ca pe un sfânt patron. "Mai de pret este un nume bun decât untdelemnul cel binemirositor“, spune Ecclesiastul. Pe vremuri numele era ales cu mare grija. Nou-nascutul primea un nume de sfânt (care îi devenea sfânt patron) sau unul cu rolul de a speria duhurile necurate, precum Urs, Lup, Grozavu, Stoian. Onomasticile în sat se topeau întru câtva în sarbatoarea Sfântului. De pilda, în ziua de Sângiorz, între multe altele, erau sarbatoriti si oamenii care purtau numele de Gheorghe. Orasul, sarac în sarbatori, dar atent cu individul, da mare importanta onomasticilor, desi în viata de zi cu zi numele de sfinti sunt abandonate în favoarea unor diminutive. Cine mai are curajul sa se numeasca azi Gheorghe, chiar daca asa „este scris“ în acte? Spui Geo, spui Gigi, spui George. Gheorghe esti numai de ziua ta, ba nici atunci. Sfântul sarbatorit în a treia zi de Craciun a fost primul care a vestit si marturisit credinta în Hristos. Pentru credinta lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Stefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta.” Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânar care pazea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. Dupa întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânarul, pe nume Saul, l-a urmat si a devenit Apostolul Pavel", scrie Irina Nicolau în "Ghidul sarbatorilor românesti".
