Autoritatile si specialistii din Iasi au lansat noi ipoteze în legatura cu prezenta ursului în padurile din preajma capitalei Moldovei, inclusiv dupa ce în cursul zilei de luni, 11 iulie, acesta a fost vazut mai aproape de oras decât de zona care se credea ca este teritoriul sau, din jurul comunei Dobrovat. „Ziarul de Iasi” a discutat cu Gabriel Doncean, directorul Directiei Silvice Iasi, care a explicat ca una dintre ipotezele aflate în lucru este ca în padurile din jurul Iasului si-au facut casa mai mult de un singur urs. Acesta a precizat ca urmele identificate prima data în zona Tacuta erau cu mult mai mari decât cele gasite ulterior, în jurul Dobrovat, chiar spre Schitu Duca. Inclusiv ursul filmat hranindu-se la unul dintre punctele cu nutret pentru animale salbatice, din padure, parea mai degraba exemplarul de 3-4 ani, de dimensiuni mai mici, care a fost zarit mai des în zona Dobrovat. „Nu avem date si nici studii facute, dar, observational, urmele gasite de noi în fondul forestier au fost mult mai mici decât cele gasite în zona Tacuta. Mai mult, cum a fost si o perioada secetoasa, nici nu au fost conditii pentru crearea mai multor urme pentru a fi analizate. Urma din zona Tacuta este mult mai mare decât ce am gasit noi ulterior în zona Dobrovat, apoi mai spre Slobozia, spre Vaslui, încolo. Se vede clar o diferenta, ce avem noi aici pare a fi un urs mic, de 3-4 ani. E posibil ca ursul din zona Tacuta sa nu fi venit încoace”, a explicat Gabriel Doncean. Ursul înca îsi stabileste teritoriul „Ziarul de Iasi” a discutat si cu profesorul universitar Constantin Ion, zoolog, de la Facultatea de Biologie a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC), pentru a întelege care este comportamentul unui urs solitar în padurile din jurul Iasului. Acesta a precizat faptul ca în aceasta perioada ursul cauta sa îsi stabileasca un teritoriu, iar daca nu se va dovedi un pericol catre gospodarii si nu va coborî sa se hraneasca în sate, prezenta sa în ecosistem este una de bun augur. „Daca va gasi hrana constant, va ramâne si va supravietui. Deocamdata a fost vazut doar în interiorul padurii, nu putem spune ca reprezinta un pericol, iar ursii sunt animale solitare. Daca vorbim doar din punct de vedere biologic, orice ecosistem trebuie sa aiba un pradator de top: el manânca alte animale si nu lasa erbivorele sa se dezvolte foarte mult. Este ideal sa ai pradatori de top, se regleaza natural lantul trofic din ecosistemul respectiv”, a precizat prof.dr. Constantin Ion. Posibil sa fi ajuns în Iasi pe firul unui râu El a spus ca nu este o mirare faptul ca ursul a ajuns de unul singur în padurile din preajma Iasului. De regula, spune specialistul, indivizii tineri sunt marginalizati si alungati de ursii mai în vârsta, mai ales daca populatia este una crescuta. Atunci acestia vor cauta culoare prin paduri sau de-a lungul râurilor si vor ajunge în paduri cum este cea din jurul Iasului, în care nu exista alti ursi. „Ei cauta mereu sa se deplaseze pe teritorii neocupate, unde sa poata vâna în liniste. Doar mama si cu puii circula împreuna, dar numai pâna la doi ani, când îi alunga sa se descurce singuri”, a mai punctat specialistul. Acesta spune ca riscurile în padure nu au crescut suplimentar pentru turisti sau pentru satenii: mereu trebuie urmate traseele turistice, trebuie mers în grup, iar singurele animale în fata carora trebuie sa ne îndepartam de urgenta sunt ursoaicele cu pui. În rest, riscul de a te întâlni cu un urs este scazut în jurul Iasului, mai ales daca persoanele care se deplaseaza prin padure vorbesc între ele si fac galagie. „Si eu când sunt pe teren mai merg în zone neumblate, dar nu merg singur. Daca stiu ca ar putea fi un urs, fac zgomot, bat cu un lemn în copaci în permanenta, sa îmi semnalizez prezenta. Cel mai mare risc este ca un astfel de animal sa fie surprins, ca atunci poate sa atace. Dar exista riscuri în orice padure: si un mistret surprins poate ataca, mai ales o scroafa cu pui, de aceea trebuie respectate niste reguli elementare atunci când intri în padure”, a mai precizat prof.dr. Constantin Ion. Ursul s-ar putea hrani cu cadavre de mistreti Gabriel Doncean, directorul Directiei Silvice Iasi, a mai precizat ca în ultima perioada nu au mai fost gasite în padure cadavre de mistreti, adesea rapusi de pesta porcina. Toate sunt semne ca ursul si-a gasit deja un teritoriu bogat în hrana, fara concurenta din partea altor pradatori. „Are ce mânca la noi: este iarba, sunt ciuperci, iar în zona asta Poieni – Dobrovat este de câtiva ani infestata cu pesta porcina si mai sunt mortalitati în rândul porcilor mistreti. El poate le consuma cadavrele, fiindca nu am mai gasit cadavre de mistreti de ceva timp, sa vedem daca peste porcina înca este activa. Daca a gasit mâncare si are liniste, noi nu putem interveni sa îl alungam daca nu e un risc; pâna la urma e si o chestie de migrare a vânatului, poate îsi gaseste aici un habitat”, a explicat Gabriel Doncean. El a punctat ca, din moment ce ursul nu a facut înca nicio paguba, nu trebuie intervenit, dar a specificat si ca au cerut sprijin din partea Ministerului Mediului, pentru a vedea cum sa procedeze, si înca nu au primit niciun raspuns. „Trebuie sa fim precauti, momentan nu avem niciun motiv sa îi facem ceva, îl lasam în pace, dar suntem mai vigilenti”, a mai spus directorul Directiei Silvice Iasi.
