Modelul de crestere economica al României, bazat pe consum din import, pare sa fi ajuns la apogeu:o analiza pe ultimii 5 ani arata ca valoarea nominala a cresterii economice merge umar la umar cu valoarea sumelor contractate ca datorii si a dobînzilor aferente. Simplificând, banii împrumutati ajung în consumul care producere cresterea economica, care se duce în importuri, care preseaza deficitul de cont curent si influenteaza costurile cu care se împrumuta banii. Ceea ce si explica recordurile anului 2022: record la deficitul comercial, record la deficitul de cont curent, recorduri la costurile de împrumut, rcord la datoria publica. Si, fireste, crestere economica de top în UE. Este exact motivul pentru care, numai aparent paradoxal, România nu gaseste bani decât foarte scump, în ciuda cresterii economice de top. Problema este, însa, ca acest model nu duce catre dezvoltare, ci alimenteaza economiile si locurile de munca ale statelor din care importam, cu banii împrumutati de noi. România a înregistrat anul trecut o crestere economica estimata la circa 4,7- din PIB, între cele mai bune rezultate de la nivel european. Aceasta crestere, robusta având în vedere contextul, nu a depasit cu mult avansul împrumuturilor si dobânzilor din 2022. Consumul a fost, înca o data, principalul motor de crestere, aspect nu tocmai favorabil daca luam în calcul ca mare parte din cresterea consumului este satisfacuta din importuri, nu dintr-o crestere în tandem a capacitatilor de productie a economiei locale. Datele INS aferente primelor noua luni din 2022 arata ca principalele ramuri care au contribuit la formarea PIB, pe partea de cheltuieli au fost: consumul final efectiv: 772,7 miliarde de lei, 77,4- din PIB; formarea bruta de capital fix (investitiile): 297,7 miliarde de lei, 29,8- din PIB; exportul net: cu o contributie negativa de 72,1 miliarde de lei, echivalentul a 7,2- din PIB. Mai mult, pe cursdeguvernare
