Asa cum se anticipase, ministrii justitiei si cei afacerilor interne ai tarilor din UE (Consiliul JAI), reuniti astazi la Bruxelles, nu au dat unda verde primirii Bulgariei si României în “spatiul Schengen”. Cel care a anuntat mai întâi noul esec a fost ministrul de interne al Bulgariei Kalin Stoianov, care a spus ca cele doua tari sunt în continuare tratate “la pachet”, în special în fata opozitiei Austriei si Olandei. Kalin Stoianov, proaspat în postul de ministru de interne, s-a declarat însa “optimist” si a spus ca a avut contacte cu Catalin Predoiu pentru o strategie comuna. Europarlamentarul Eugen Tomac a adeclarat pentru G4Media.ro ca, în Consiliul JAI de mart, nu s-a luat practic nici o decizie, nu a fost un vot desi tema celor doua tari la Schengen a figurat pe ordinea de zi, pentru a nu risca o actiune în instanta din partea României. Ba chiar s-a aflat, în culise, ca unii oficiali au fost iritati de faptul ca cererea Bulgariei si României s-a aflat pe ordinea de zi, mai ales ca unul dintre oponentii principali ai primirii României în Schengen, Olanda, nu are înca un guvern functional, dupa ce partidul de extrema dreapta a lui Geert Wilder a obtinut cele mai multe locuri la ultimele alegeri parlamentare. Parlamentul European ceruse deja înca din decembrie 2018 ca România si Bulgaria sa fie cooptate în spatiul Schengen, urmat de Comisia Europeana în noiembrie 2022. Sigur, nu toata lumea în Parlament este de acord, iar Comisia UE nu a facut decât o recomandare, Comisia fiind în realitate executivul Uniunii. Decizia finala nu îi apartine, asadar, Comisiei, iar Parlamentul UE a facut la rândul lui doar o recomandare. Decizia finala le apartine capitalelor tarilor membre ale zonei Schengen, din care fac parte 22 de tari ale UE, dar si Norvegia, Elvetia, Islanda si Liechtenstein. Promisiunile sunt vechi. Tot în decembrie 2018, simultan cu recomandarea Parlamentului European, presedintele de atunci al Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, i-a facut aceeasi promisiune Vioricai Dancila, sefa guvernului român la vremea respective. În afara de Austria, principalul adversar al primirii României ramâne Olanda. În noiembrie 2022 deja, parlamentul olandez a adoptat o rezolutie prin care cerea guvernul premierului Mark Rutte sa opuna un veto primirii în Schengen a Bulgariei si României, pâna când vor fi efectuate verificari suplimentare — evidentiind prevalenta continua a coruptiei si a criminalitatii organizate în cele doua tari. Mai mult, pe g4media
