Procurorii au cerut ieri arestarea sefului grupului Catalin Gheorghita Sandu, a avocatului Alexandru Tudor Bernic si a notarului Razvan Ionut Costin, dar judecatorii i-au plasat sub control judiciar. Cazuri concrete de vânzari de terenuri si cum se împartea prada! Milionarii ieseni cu bani veneau ca la borcanul cu miere. În dosarul procurorilor apar nume cunoscute din domeniul imobiliarelor: Ioan Zapodeanu, Mihai Cozma, Florin Toma, Ilie Airinei, Gabriel Grigorovici, Daniel Niculita ori Marian Alexe. Setea de înavutire rapida a unora si dorinta de a scapa de terenuri pe care nu le puteau munci a altora par sa se fi întâlnit în buzunarele retelei infractionale care procurorii DIICOT spun ca au reusit sa o destructureze. Propunerile de arestare facute ieri de procurori creioneaza imaginea unei grupari rapace, inventive si influente, capabila sa duca de nas pâna si oameni de afaceri hârsiti în tranzactii imobiliare. În filmul politist turnat de procurori, firul de nisip care a spulberat un angrenaj care functiona de ani buni a fost reprezentat de un batrân de 90 de ani, care si-a dat seama ca este pe cale sa fie pacalit. În întreg scenariul, pare de neînteles faptul ca indivizii par sa fi crezut ca ulciorul este de tabla si nu se va sparge niciodata, indiferent ce ar face. De cealalta parte, avocatii se declara optimisti. Daca dosarul profitorilor imobiliari este beton sau, dimpotriva, un castel din carti de joc, se va vedea în instanta. Dupa retinerile de miercuri, seara de ieri a adus o prima înfrângere pentru procurori: cele trei propuneri de arestare avansate au fost respinse. Din actele dosarului se contureaza imaginea unui grup format dintr-un nucleu de trei persoane, în jurul caruia se strângeau diversi colaboratori, proveniti din rândurile lumii interlope iesene la fel de usor ca si din rândurile functionarilor administratiei publice. Grupul era condus de Catalin Gheorghita Sandu, personaj „fara calitate profesionala speciala”, cum îl numesc procurorii, implicat în ultimii 10 ani în numeroase afaceri imobiliare. Ceilalti doi membri ai nucleului ar fi fost avocatul Alexandru Tudor Bernic si notarul Razvan Ionut Costin. Catalin Sandu îsi folosea cunostintele si sursele din domeniul imobiliar pentru a identifica persoane vârstnice ale caror cereri de retrocedare a unor terenuri fusesera aprobate de comisiile de fond funciar sau de instanta, mostenitori carora nu le fusese emis înca certificatul de mostenitor sau persoane care aveau titlu de proprietate pentru un teren a carui situatie juridica devenise ulterior incerta. Dupa obtinerea informatiilor, Catalin Sandu lua legatura cu notarul Costin, care avea acces, prin natura meseriei sale, la diverse baze de date. Costin verifica situatia juridica a terenurilor si obtinea copii dupa anumite documente. Daca erau necesare informatii suplimentare, acestea erau obtinute fie de Sandu, fie de Iulian Ilincariu, un alt membru al grupului, de la functionari ai Oficiului de Cadastru (OJCPI) sau ai Primariei. Procurorii au identificat patru functionari, fara a fi clar daca acestia erau constienti ca se fac partasi la o viitoare escrocherie. Cheia „surselor” lui Sandu era un referent al OJCPI, care furniza copii dupa schite cadastrale, carti funciare, hotarâri judecatoresti ori titluri de proprietate. Serviciile furnizate de functionari nu erau gratuite, acestia fiind recompensati financiar periodic, cu sume variind în functie de valoarea „ponturilor” furnizate. Dupa întocmirea „dosarului”, Sandu îi contacta pe proprietarii sau mostenitorii terenului respectiv, spunându-le ca exista persoane interesate sa le achizitioneze si le propunea un pret bun. Urma o întâlnire cu viitoarea victima, fie la domiciliul acesteia, fie în localuri precum restaurantul Dunarea, Déjá Vue, cafeneaua Piata Unirii ori cafeneaua care functiona în Târgu Cucu la parterul blocului unde este situat notariatul Coste Stefan si asociatii, la care participau si avocatul Bernic si notarul Costin. Victima era convinsa sa încheie un contract special de mandat sau o împuternicire notariala pe numele lui Sandu, prin care acesta era împuternicit sa tranzactioneze terenul în numele proprietarului. Ulterior, terenul era vândut, dar banii nu mai ajungeau la proprietar, ci se opreau în buzunarele membrilor grupului. Acestia nu se grabeau. În cazul terenului detinut de M.F., între contactarea victimei si vânzarea efectiva a terenului acesteia au trecut patru ani. În alt caz, proprietara a fost contactata în 2017, iar o parte a terenului de 34 ha a fost vânduta în 2020. Acest mod de lucru ducea si la perioade de „seceta”, în care nu existau încasari. În aceasta situatie, pentru a pastra interesul membrilor grupului, Catalin Sandu împrumuta sume importante de la persoane din lumea interlopa, precum Adrian Corduneanu. La acesta se apela si pentru asigurarea protectiei grupului. Lui Ioan Zapodeanu si Marian Alexe li s-ar fi promis acelasi teren Clientii erau oameni cu interese cunoscute în domeniul imobiliar iesean, precum Ioan Zapodeanu, Mihai Cozma, Florin Toma, Ilie Airinei, Gabriel Grigorovici, Daniel Niculita ori Marian Alexe. Dorinta acestora de a cumpara terenuri cu potential economic era atât de mare, încât sume importante erau platite grupului chiar în schimbul unei simple promisiuni de vânzare. Chiar în acest an, o promisiune a fost platita cu o jumatate de milion de euro. Se ajungea chiar în situatia în care acelasi teren sa fie promis spre vânzare mai multor persoane, încasându-se în mai multe rânduri sume de bani contra acelorasi cuvinte frumoase. O astfel de tranzactie ar fi avut loc catre Zapodeanu si Alexe. Pentru maximizarea veniturilor, erau vândute chiar si parcele de teren care nu erau nici macar mentionate în procuri. Se vindeau si terenuri ai caror proprietari murisera deja, fara ca mostenitorii sa fie înstiintati. A fost cazul unui teren de 34 ha din Plugari, apartinând lui A.S. O alta persoana, A.C., a fost contactata cu privire la vânzarea unei paduri de 150 ha din Comanesti. Proprietarul a cerut minim 1.100 euro/ha. Padurea a fost vânduta catre Zapodeanu cu 120.000 de euro, fara ca A.C. sa vada ceva din ei. Banii încasati din tranzactii intrau în contul lui Ionel Sandu, alt membru al grupului, al concubinei lui Catalin Sandu, Mihaela Puscasu, sau al altor persoane de încredere. Apoi, erau retrasi în numerar de catre Catalin Sandu si împartiti cu Bernic, Costin, soferul Alin Eugen Curca si Ilincariu. Într-o singura situatie, banii au fost virati direct în conturi. Cum se împarteau banii Procurorii nu au stabilit concret cine si cât câstiga dintre membrii grupului. Dintr-o conversatie telefonica interceptata reiese ca în cadrul unei tranzactii în valoare de 80.000 euro, Bernic urma sa ia 30-, Curca – 5-, iar restul banilor urmau sa-i revina lui Sandu. Pentru ca Alin Curca, prieten cu Bernic, sa nu se simta nedreptatit, nu era informat cu privire la sumele pe care le câstigau ceilalti. Sumele vehiculate sunt însa importante. Despre Catalin Sandu, care nu are venituri legal declarate, procurorii afirma ca a cheltuit într-o singura luna 75.000 de euro, iar într-o zi a pierdut 9.000 de euro, la jocuri de noroc. În cazul lui Bernic, veniturile încasate în perioada 2015-2020 din surse cunoscute au fost de 182.000 lei, dar cheltuielile sale au fost estimate de procurori la peste 620.000 lei, presupunându-se ca diferenta ar fi rezultat al activitatii infractionale. Ancheta procurorilor a demarat în iulie 2019, în urma unei plângeri penale facute de un batrân de 90 de ani H.Z. Terenul acestuia fusese vândut cu 140.000 de euro, fata de 115.000 euro cât ceruse batrânul, fara însa ca acesta sa primeasca vreun ban. Pentru a rezolva problema, Sandu i-a platit lui H.Z. 40.000 de euro, dar bulgarele anchetei începuse sa se rostogoleasca. Procurorii afirma ca activitatea grupului a continuat pâna zilele acestea, fiind întrerupta o actiune de inducere în eroare a unei alte victime, A.N. Aceasta este titulara unor drepturi importante, respectiv actiuni la hotelurile Lido si Majestic din Bucuresti si proprietara mai multor imobile din capitala. Sotul acesteia a murit însa în august, iar operatiunile au trebuit decalate cu 40 de zile. Procurorii au propus arestarea, judecatorii au dat control judiciar Procurorii au propus ieri arestarea lui Catalin Gheorghita Sandu, Alexandru Tudor Bernic si Razvan Ionut Costin. Primul a fost acuzat de constituirea unui grup infractional organizat, înselaciune, spalare de bani si fals în declaratii. În sarcina lui Bernic au fost retinute acuzatiile de constituire a unui grup infractional organizat, înselaciune si spalare de bani. La rândul sau, Costin a fost acuzat de constituirea unui grup infractional organizat, abuz în serviciu si complicitate la spalarea de bani. Referatul procurorilor nu a avut însa capacitatea de a-i convinge pe magistrati. Judecatorul de drepturi si libertati al Curtii de Apel a respins propunerea, considerând ca punerea sub control judiciar pe o durata de 60 de zile a celor trei este suficienta. „Din punctul meu de vedere, hotarârea judecatorului este echilibrata si justa. Nu cred ca ar fi fost necesar sa fie luata masura arestarii preventive, solutia pronuntata - de luare a controlului judiciar - fiind în masura sa asigure garantiile necesare pentru buna desfasurare a procedurilor penale în continuare. Avem din nou dovada concreta ca sunt judecatori care îsi fac meseria cu responsabilitate si ca sunt într-adevar drepti”, a declarat Iulian Gafon, avocatul lui Catalin Sandu. În opinia avocatilor, faptele pe care procurorii le considera penale se înscriu mai degraba în limitele Codului Civil, fiind vorba doar de încalcarea prevederilor unor contracte de mandat. „La o prima analiza, parerea mea este ca activitatile imputate colegului meu se circumscriu activitatilor reglementate în Statutul profesiei de avocat. Pare începutul unei reecranizari a cazului Robert Rosu. Am încredere ca situatia urmeaza sa se limpezeasca”, a spus reprezentantul lui Bernic, Olivian Morosan. Acesta s-a referit la avocatul Robert Rosu, condamnat anul trecut la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Baneasa. Marti, Înalta Curte de Casatie si Justitie a decis achitarea avocatului, dupa aproape un an petrecut dupa gratii.
