Procurorii vor cu orice pret sa-l vada condamnat pe fostul director al Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala. În aprilie, magistratii Curtii de Apel constatasera prescriptia raspunderii penale a lui Andrei Buiceag, acesta scapând de acuzatiile de complicitate la conflictul de interese si de folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane. Decizia era definitiva, dar procurorii Parchetului de pe lânga Curtea de Apel au apelat la o cale extraordinara de atac. Fostul director al AJPIS si presedintele filialei iesene a Uniunii Generale a Industriasilor din România, Doru Scripcaru, au fost trimisi în judecata în 2017 de Parchetul de pe lânga Judecatorie. Scripcaru era acuzat de 303 fapte de conflict de interese. Ca participant la sedintele unei comisii de autorizare a furnizorilor de formare profesionala, Scripcaru votase de 234 de ori în favoarea desemnarii propriei sotii ca membru în diverse comisii de autorizare, evaluare, monitorizare si examinare. În alte 69 de cazuri a sustinut-o ca membra a acestor comisii pe fiica sa, Madalina Andra Scripcaru. La rândul sau, Buiceag a fost acuzat de 276 de fapte de complicitate la conflictul de interese, respectiv de folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane. Ca presedinte al comisiei de autorizare, el acceptase votarea de catre Scripcaru a sotiei sau fiicei sale, desi cunostea relatia lor de rudenie. Ambii riscau aceeasi pedeapsa, respectiv închisoarea pe un termen cuprins între 1 si 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica timp de trei ani. Magistratii Judecatoriei i-au achitat pe cei doi, invocând faptul ca Ministerul Muncii nu aparea ca parte vatamata, deci nimeni nu reclama vreun prejudiciu. Curtea de Apel a întors sentinta, condamnându-i pe cei doi la câte 6 luni de închisoare, cu suspendarea executarii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani si jumatate. În luna mai a anului trecut însa, o decizie a Curtii Constitutionale înjumatatea practic termenul de prescriptie a raspunderii penale. Au urmat doua contestatii în anulare, depuse de Scripcaru si Buiceag, acestia invocând faptul ca fusesera condamnati dupa ce termenul de prescriptie se împlinise deja. Contestatiile au fost admise, iar Curtea de Apel a dispus de aceasta data încetarea procesului penal împotriva celor doi. Procurorii au contraatacat, promovând un recurs în casatie împotriva deciziei de exonerare a lui Buiceag. Aceasta cale de atac poate duce la casarea sentintei daca nu au fost respectate dispozitiile privind competenta, sentinta a fost pronuntata de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond, daca a fost dispusa eronat încetarea procesului penal, daca hotarârea cuprinde motive contradictorii sau straine de natura cauzei, ori daca instanta nu s-a pronuntat asupra unuia sau mai multor motive de apel. Daca ÎCCJ constata ca a intervenit vreuna dintre aceste situatii, dispune rejudecarea cazului de catre instanta de apel. În acest caz, de catre Curtea de Apel.
