România este din nou codasa Europei în ceea ce priveste digitalizarea institutiilor statului precum si a competentelor digitale ale cetatenilor. Raportul anual UE care masoara Indicele economiei si societatii digitale (DESI) arata esecul digitalizarii din tara noastra: suntem pe ultimul loc, (27 din cele 27 state membre UE) la toate capitolele relevante. Ce înseamna asta? România a ramas în urma ceea ce priveste o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scazut de competente digitale de baza în comparatie cu media UE; chiar daca suntem înaintea altor state la nivel de conectivitate si retele fixe de mare capacitate. Altfel spus, avem acces la internet si conexiuni de mare viteza, însa aceasta conectivitate nu este folosita în mod util de catre stat, companii si cetateni, pentru activitati zilnice. Ponderea IMM-urilor care au cel putin un nivel de baza de activitate digitala (22 -) si procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informatii (17 -) sunt cele mai scazute din UE. Nivelul scazut de digitalizare si progresele relativ lente împiedica economia României sa profite pe deplin de oportunitatile oferite de tehnologiile digitale. Aceasta situatie este agravata si mai mult de nivelul foarte scazut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetateni, cât si pentru întreprinderi. ”Raportul DESI arata ca transformarea digitala a României este aproape inexistenta. Institutiile statului ramân captive sub munti de hârtii si baze de date care nu comunica între ele, în timp ce guvernul depune eforturi vizibile pentru a pastra ineficienta si o digitalizare ramasa în urma cu cel putin 20 de ani. Avem 1,8 miliarde de EUR în PNRR pentru transformarea digitala a sectorului public, securitate cibernetica si conectivitate; bani ce pot fi investiti într-o Românie cu adevarat digitala, în care timpul cetateanului sa fie respectat si în care oamenii sa aiba posibilitatea sa interactioneze aproape exclusiv online cu statul. În schimb, autoritatile risca sa devina victimele propriului orgoliu atunci când refuza sa implice mediul privat în dezvoltarea cloud-ului guvernamental. În loc sa profitam de experienta si know-how-ul unor giganti IT, guvernul insista sa dea acest proiect pe mâna institutiilor care si-au demonstrat incapacitatea în ultimii 30 de ani în ceea ce priveste digitalizarea statului. Daca guvernul va continua cu aceeasi mentalitate, România pierde ultima sansa de modernizare a infrastructurii digitale si a cresterii eficientei sistemului administrativ”, afirma Monica Berescu, deputata USR si Vicepresedinte comisia de IT din Camera Deputatilor. O ancheta jurnalistica din 2016 a scos la iveala coruptia din sistemul informatic. Doar în perioada 2007-2015, România a investit circa 10 miliarde de euro în proiecte de infrastructura IT în domeniul autoritatilor publice, iar rezultatele nu se vad. Cetatenii sunt plimbati în continuare de la un ghiseu la altul, stau ore întregi cu vraful de hârtii în mâna, înca o dovada a umilintei la care sunt supusi de zeci de ani de politicienii partidelor vechi. 30 de ani mai târziu, în institutii continua sa predomine pixurile, hârtiile si documente printate, scanate si apoi trimise pe email. Nu exista baze de date comune, platforme de tipul ghiseu unic, functionale si interconectate. În judetul si municipiul Iasi, situatia este la fel de obscura. Investitiile în digitalizare lipsesc cu desavârsire, iar cea mai buna dovada este interactiunea digitala cu primaria si Consiliul Judetean. Serviciile digitale, daca exista, sunt învechite si informatiile ramân neactualizate. În lumea digitala, website-ul institutiei este ca o carte de vizita a acesteia, iar cele de la Iasi arata si functioneaza de parca am trai la sfârsitul anilor ‘90. ”Digitalizarea ofera trasabilitate si transparenta, ceea ce este un instrument extrem de eficient în identificarea actelor de coruptie de orice fel. Atât timp cât administratia locala sau centrala se opune digitalizarii sau întârzie implementarea acesteia, pot exista suspiciuni serioase asupra corectitudinii deciziilor luate de primar, presedinte de CJ sau alti directori din institutie. La Iasi, lipsa serviciilor digitale si numarul mare de dosare penale în care sunt anchetati edilii, par sa ilustreze un labirint de ilegalitati în sistemul public. Transformarea digitala este vitala pentru societate si trebuie facuta în regim de urgenta, însa nu este suficient. Statul trebuie sa dezvolte competentele digitale ale functionarilor si ale cetatenilor, care sa învete sa foloseasca programe de editare si prelucrare documente, completarea formularelor online sau semnarea electronica a acestora. Utilizarea TikTok ului si a Facebook-ului nu înseamna competente digitale, ci mai degraba abilitati de utilizare a unui smartphone”, completeaza Monica Berescu. Ce este DESI Începând din 2014, Comisia Europeana a monitorizat progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital si a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei si societatii digitale (DESI). În fiecare an, rapoartele includ profiluri de tara, care ajuta statele membre sa identifice domeniile de actiune prioritara, precum si capitole tematice care ofera o analiza la nivelul UE în principalele domenii de politica digitala. Indicele DESI clasifica statele membre în functie de nivelul lor de digitalizare si analizeaza progresele relative înregistrate de acestea în ultimii cinci ani, tinând seama de punctul lor de plecare.
