Într-unul dintre cele mai „grele” dosare de trafic de droguri din ultimii ani, procurorii DIICOT se afla în pragul înfrângerii. Zeci de marturii si 10 volume de interceptari telefonice, procese verbale de constatare, autorizatii de supraveghere tehnica si rapoarte operative au conturat imaginea uneia dintre cele mai active organizatii de trafic de droguri din Iasi. Procurorii au vânat nu traficanti marunti de ceaiuri îmbibate cu substante halucinogene, ci chiar pe capii traficului local de heroina. O grupare organizata aproape perfect, cu un stil de lucru aproape infailibil, ce parea a o pune la adapost de orice investigatie, a fost adusa la începutul acestui an în fata justitiei. A fost suficienta însa o greseala minora de procedura, speculata cu abilitate de avocatul traficantilor, pentru ca dosarul sa fie aproape desfiintat: declaratiile aproape tuturor martorilor au fost anulate si excluse din rechizitoriu. Procurorii DIICOT urmeaza sa decida daca încearca sa mearga mai departe cu ce a ramas din rechizitoriu sau îsi cer dosarul înapoi, pentru a lua ancheta de la capat. Dosarul, în care au fost inculpati Ionel Nalbaru, Ionut Razvan Calin zis „Jidanu” si Andrei Eusebiu Bâdilita, zis „Sebi din Bularga”, a pornit de la un o simpla acuzatie de tâlharie, instrumentata de Parchetul de pe lânga Judecatorie. În ianuarie 2020, o ieseanca reclamase faptul ca în plina zi doi indivizi navalisera în curtea ei, strigând „Politia!”, iar unul dintre ei agitând un pistol. Sub amenintare, femeia fusese jefuita de 3.500 de lei. În scurt timp, procurorii Parchetului de pe lânga Judecatorie si-au dat însa seama ca incidentul era doar o piesa dintr-un mozaic mult mai amplu. În fapt, era vorba de o actiune de intimidare, cei doi acuzând-o pe femeie ca vinde heroina fara acordul lor. În februarie, dosarul a fost trimis la DIICOT, unde a început sa capete proportii. Codul traficantilor Procurorii au stabilit ca cei doi agresori fusesera Nalbaru si Calin, iar marturia fiului femeii atacate a reprezentat primul fir agatat de procurori. Putinele informatii existente initial au fost corelate cu cele din dosare mai vechi, nume si porecle trecute cu vederea initial începând sa capete contururi mult mai clare. Marturiile depuse de consumatori ieseni de heroina si interceptarile telefonice au reprezentat baza viitorului rechizitoriu. Pe telefonul unui traficant, Neculai Vintila zis „Pletosul”, condamnat între timp, a fost identificat un SMS primit în septembrie 2020 cu un text aparent banal: „Accesori macheaje femei, parfumuri, adidasi barbati femei” pentru mai multe detali...Jon, nu dati nr nici daca moare Iliescu de Corona, valabil pentru toata lumea, Jon”. Alte mesaje se refereau la ulei de masina, pantofi sau haine. În fapt, ar fi fost vorba de un cod. Formulari gen „35 jumate” sau „70 litru” ar fi însemnat de fapt 350 de lei pentru o doza de 0,5 grame sau 700 de lei pentru un gram. Declaratii detaliate ale altor consumatori si traficanti, precum Bianca Pitai, au stabilit modul concret de actiune al traficantilor, iar investigatorii sub acoperire trimisi pe teren din martie anul trecut au conectat elementele disparate, definitivând tabloul. Nalbaru si Calin îsi luau toate masurile de precautie pentru a evita deconspirarea. Nalbaru închiria masini pentru a merge la Bucuresti în vederea aprovizionarii, nefolosind niciodata de doua ori acelasi autoturism. Nu avea carnet, asa ca se folosea de soferi angajati pentru un singur drum. Acestia aveau obligatoriu cazierul curat, si nici nu erau consumatori de droguri. Traficantii foloseau mai multe rute pentru a se deplasa spre Bucuresti sau a se întoarce. Cantitatile cumparate la un transport erau mici, de ordinul câtorva grame, Nalbaru preferând sa faca si doua drumuri saptamânal, atunci când avea comenzi. În 5 luni, dupa cum au stabilit anchetatorii, Nalbaru mersese la Bucuresti de 26 de ori, iar Calin, de 17. Uneori, împreuna, iar alteori, unul pentru celalalt. Secretul cu care îsi acopereau miscarile i-a înselat pâna si pe apropiati. În cursul anchetei, unii martori au povestit ca Nalbaru si Calin aduceau la un transport între 25 si 70 de grame de heroina, indusi în eroare de faptul ca cei doi erau bine aprovizionati constant. De fapt, aduceau doar câteva grame. Dar si 5 grame aduse la un transport erau suficiente, pentru ca doza uzuala vânduta consumatorilor era de doar 0,05 grame. De fapt, chiar mai mica, pentru ca Nalbaru si Calin înselau la cântar. Uneori, consumatorul primea doar jumatate din ce platise. Foloseau aplicatii de modificat vocea Traficantii nu-si anuntau vizitele la Bucuresti. Ele erau organizate în baza unui calendar stabilit verbal cu dealerii bucuresteni, astfel încât orice urmarire sa fie îngreunata. Nu era o precautie inutila. Din aprilie 2021, investigatorii începusera sa strânga latul pe nesimtite, filându-i pe traficanti aproape în permanenta. Pe durata transporturilor, traficantii îsi închideau telefoanele, astfel încât locul unde se aflau sa ramâna necunoscut. Doar rareori le deschideau, pentru câteva minute, de regula purtând discutii banale cu iubitele lor. Îsi mai deschideau telefonul dupa „aprovizionare”, pentru a-si anunta codificat clientii ca au marfa proaspata. Pentru corespondenta, foloseau aplicatii cu grad înalt de securitate, Whatsapp sau Telegram fiind considerate prea nesigure. Mai mult, îsi instalau si aplicatii pentru modificarea vocii si schimbau des cartelele, de regula lunar. Nu la fel de des îsi schimbau însa aparatele telefonice, o scapare speculata de anchetatori pentru a demonstra continuitatea actiunii. Aduse la Iasi, drogurile erau depozitate în apartamente închiriate, pentru a evita corelarea activitatii cu numele traficantilor. De acolo, Nalbaru îsi lua periodic cantitati mici, cât sa-i ajunga pentru comenzi pe una sau câteva zile. Marfa nu era vânduta la consumatori individuali, ci doar câtorva cunoscuti, care distribuiau comenzile mai departe. Unul dintre cunoscuti, codificat „Saraiman”, era însa colaborator al DIICOT, prin intermediul lui un investigator sub acoperire, „Nelu”, reusind sa cumpere în doua rânduri câteva grame de drog. Nu era heroina pura, ci un ameste cu cofeina si paracetamol. Nalbaru fura si la retetar, nu numai la cântar. Cu o unda de admiratie profesionala, procurorii DIICOT l-au numit pe Nalbaru în rechizitoriu „unul dintre cei mai abili traficanti de heroina”. Afacerea a început sa scârtâie în aprilie 2021. Nalbaru pierduse o suma importanta de bani la jocuri de noroc. A trebuit sa se împrumute de la camatari pentru a-si putea continua drumurile la Bucuresti. A trebuit sa renunte pâna si la apartamentul pe care îl avea închiriat la River Towers si sa-si mute baza de operatiuni acasa, în Alexandru cel Bun. În aceeasi perioada, doua consumatoare au reclamat ca primisera capucino în loc de heroina. Nalbaru si-a cerut scuze, spunând ca a fost el însusi înselat si promitând sa remedieze situatia. Încrederea de care se bucura în rândul consumatorilor a început însa sa scada. Nalbaru si Calin îsi programasera chiar sa plece temporar din tara, pentru a câstiga mai mult si mai repede în strainatate. Capitalul câstigat afara ar fi urmat sa repuna afacerea pe roate acasa. Nu au mai apucat sa faca asta. În iunie, colaborarea s-a rupt, din cauza unor divergente financiare, cei doi începând sa actioneze independent. Spre final, Nalbaru nu-si mai permitea închirierea de automobile si plata soferilor, mergând la Bucuresti cu autocarul sau chiar cu trenul. De altfel, Nalbaru a fost retinut chiar dupa o astfel de deplasare, pe 15 iulie 2021. Fusese depistat la Bucuresti, iar anchetatorii l-au supravegheat pâna a urcat în tren, predând stafeta colegilor ieseni. Acestia l-au asteptat la Gara Internationala. Încoltit, Nalbaru a încercat sa se încuie în toaleta trenului, dar a fost imobilizat. Totusi, la perchezitia corporala nu s-a gasit asupra sa nicio substanta interzisa, anchetatorii apreciind ca acesta a înghitit drogurile sau le-a aruncat când si-a dat seama ca exista riscul de a fi prins. În aceeasi zi a fost retinut si Calin. Greseala banala Anchetatorii au stabilit ca în perioada martie 2019 - iulie 2021, Nalbaru vânduse droguri de 777 de ori, încasând în total minim 152.000 de lei. La rândul sau, Calin ar fi facut 598 de tranzactii, în valoare totala de peste 205.000 lei. Bâdilita, un colaborator mai modest al grupului, efecuase 82 de tranzactii, în suma de 9.500 de lei. Trimis în instanta, dosarul a intrat în analiza camerei preliminare, etapa în care este analizata legalitatea întocmirii rechizitoriului, legalitatea probelor administrate si valabilitatea acestora. Pe 23 martie, Tribunalul a dispus începerea judecatii pentru Ionel Nalbaru, Ionut Razvan Calin si Andrei Eusebiu Bâdilita, sub acuzatia de trafic de droguri de mare risc. Fapta este pedepsita la fel ca omorul, cu pâna la 20 de ani de închisoare. Decizia Tribunalului, de începere a judecatii, a fost contestata însa de aparatorul lui Nalbaru si Calin, avocatul Olivian Morosanu (FOTO), care a atacat însasi legalitatea administrarii probelor si a efecutarii actelor de urmarire penala. Cu alte cuvinte, ancheta fusese efectuata în conditii ilegale, iar probele obtinute în circumstante care ar fi pus sub semnul întrebarii corectitudinea anchetatorilor. „O regula esentiala a statului de drept este aceea ca atributiile autoritatilor sunt definite prin lege. Principiul legalitatii presupune, în principal, ca organele judiciare actioneaza în baza competentei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar în secundar presupune ca acestea trebuie sa respecte atât dispozitiile de drept substantial, cât si pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenta”, a mentionat avocatul în motivarea contestatiei. Concret, legea prevede ca urmarirea penala se efectueaza obligatoriu de catre procuror. Acesta este cel care conduce interogatoriile si discuta cu martorii si, în general, face toate actele ce constituie urmarirea penala. El îsi poate delega, printr-o ordonanta, o parte a atributiilor, altor organe de cercetare penala. Or, declaratiile martorilor nu fusesera luate de procurorul de caz al DIICOT, ci de ofiterii politiei judiciare, iar procurorul nu emisese nicio ordonanta de delegare. „Potrivit doctrinei, neefectuarea urmaririi penale de catre procuror în cazuri în care legea impune o astfel de obligatie atrage sanctiunea nulitatii absolute a actelor efectuate de catre organul necompetent. În plus, având în vedere complexitatea cauzei este incontestabila obligativitatea efectuarii urmaririi penale - audierea martorilor, în principal - de catre procuror”, a aratat avocatul. Prin urmare, declaratiile date de martori trebuiau considerate nule. Suspect de multe detalii exacte Morosanu a atacat si precizia declaratiilor date de martori si abundenta de detalii, pe care le-a considerat prea exacte pentru a fi credibile. „Declaratiile acestor persoane, care se declara consumatori înraiti de heroina, contin elemente, detalii absolut imposibil de amintit. De exemplu, ca acum 2 ani, în primavara, a cumparat de 27 de ori heroina de la cutare si ca a platit cutare suma de bani. Din câte cunosc, cu parere de rau pentru consumatori, heroina e considerat echivalentul morfinei pentru bolnavii în faze terminale si în niciun caz nu te face genial. Asa ca, daca eu nu îmi pot aminti de câte ori am cumparat rosii de la doamna din piata acum 2 ani, cu siguranta nici un consumator de heroina nu îsi aminteste de câte ori a cumparat droguri. Verificând conditiile în care au fost luate aceste declaratii, am constatat ca ele nu sunt date în fata unui procuror, ci sunt date, în conditii pe care nu doresc sa le dezvolt, în fata unui ofiter al politiei judiciare, care nu avea competenta sa audieze. Este vorba, deci, despre niste declaratii «smulse», nu date”, a conchis Morosanu. Argumentele acestuia au fost acceptate de magistratii Curtii de Apel, care au constatat nulitatea absoluta a declaratiilor date de 34 de martori si au dispus eliminarea lor din rechizitoriu. Practic, singura declaratie de martor ramasa „în picioare” este cea a investigatorului sub acoperire care a cumparat droguri de la traficanti. Or, achizitiile au fost facute printr-un intermediar, nu direct, ceea ce slabeste mult forta declaratiei ca proba. Ramâne de vazut daca mingea expediata de avocat în terenul procurorilor va putea fi returnata de acestia. Cum au ajuns Nalbaru si Calin traficanti Acum 5 ani, heroina era practic inexistenta pe piata ieseana a drogurilor, consumatorii fiind profilati mai cu seama pe etnobotanice si cannabis. Cocaina era un lux pe care putini si-l permiteau, iar heroina e înca mai scumpa decât aceasta. În schimb, heroina era de departe cel mai rentabil drog. O doza cumparata în Bucuresti cu 10-15 lei se vindea la Iasi cu 100 de lei sau chiar mai mult. Merita deci riscul, acesta fiind asumat de Viorel Todica. Primul dosar privind traficul de heroina la Iasi a fost instrumentat în 2018 si l-a vizat tocmai pe acesta. Todica a fost arestat si trimis în judecata în 2020, alaturi de alti traficanti ieseni si furnizori bucuresteni, dar drumul fusese deschis. Printre clientii sai se numarasera si Nalbaru si Calin, prieteni din copilarie, acestia preluând locul de furnizor ramas vacant dupa retinerea lui Todica. Procurorii considera ca locul nu a ramas practic nicio clipa liber, Nalbaru si Calin apucându-se serios de trafic înca din 2018. Timp de doi ani, ei si-au consolidat prezenta pe piata, devenind principalii furnizori pentru dependentii ieseni. În 2020, pe piata ieseana ramasesera doar doua grupari de traficanti de heroina, una fiind Nalbaru-Calin. Nalbaru si Calin îsi aparau „cota de piata” cu ferocitate, incidentul din ianuarie 2020 fiind doar unul dintre multe altele. Macetele, pistoalele si spray-urile lacrimogene reprezentau arsenalul obisnuit, iar bataile sau rapirile, metodele de intimidare. Concurentii ieseni nu erau singurele victime. Un dealer bucurestean, decedat între timp din cauza unei supradoze, ar fi fost agresat de Nalbaru pentru ca îndraznise sa vânda direct heroina unui consumator iesean, amenintând astfel profiturile traficantului.
