În textele anterioare ale seriei, pornind de la analiza valorilor demografice înscrise în baza de date TEMPO, am ajuns la concluzia ca exista o supraînregistrare în dreptul populatiei rezidente (populatia prezenta de facto în teritoriu, conform definitiei din metadata TEMPO, acea categorie care conteaza în realizarea indicatorilor demografici si economici relativi). De ce e importanta aceasta categorie de populatie? Pentru ca populatia rezidenta e cea care continua seriile cenzitare. Aceasta stare de fapt va imprima mari surprize la recensamântul ce se afla în curs de desfasurare în ceea ce priveste dimensiunea demografica a localitatilor tinta ale imigratiei formale basarabene. Avem certitudinea ca (macar!) doua siruri cronologice de date pot demonstra masura acestei supraînregistrari: numarul de nascuti vii si populatia care a obtinut viza de rezidenta. În privinta primei categorii, în textul anterior am observat ca la oficiile starii civile nu s-au înregistrat doar copiii mamelor cu resedinta obisnuita (asa cum se precizeaza în metadata TEMPO), ci si copiii mamelor cu domiciliul stabil - multe dintre acestea locuind dincolo de frontierele României. Consecinta directa a acestui fapt e ca acesti copii nascuti în alta parte, de catre mame ce nu fac parte din populatia de facto alocalitatilor, supradimensioneaza într-o maniera semnificativa populatia rezidenta oficiala. Cu alte cuvinte, asa cum nici parintii nu sunt locuitori de facto ai unui UAT dat, nici copii nu vor fi înregistrati la recensamânt ca parte a populatiei acelui UAT. Populatia cu viza de rezidenta Cea de-a doua sursa a diferentelor ce pot sa apara între estimarile actuale si datele de la recensamânt, populatia care a obtinut viza de rezidenta, e importanta pentru dimensiunea nivelurilor scalare inferioare nationalului (LAU2 - municipii, orase si comune, NUTS3 - judetele si NUTS2 - regiunile de dezvoltare).Viza de rezidenta pentru ultimul an (12 luni reprezinta valabilitatea acesteia) reprezinta pentru orasele situate în vârful ierarhiei urbane o sursa importanta de crestere. E lesne de remarcat faptul ca marile centre universitare se vad lipsite de aportul acestei categorii de populatie în urma celor doi ani de pandemie, timp în care cursurile s-au desfasurat în principal în online. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca aceste orase au si un numar important de salariti în domeniile IT&Outsourcing, ce au lucrat si pot lucra în continuare în online, în regim de homeworking. Aceasta stare de fapt a facut ca numarul celor care au solicitat viza sa scada adesea dramatic. În cazul Clujului, media anuala pe perioada 2011-2019 a celor ce au obtinut viza de flotant a fost de peste 8,8 mii persoane, iar în 2020 s-au înregistrat doar 6,3 mii. De asemenea, si Timisoara a înregistrat o repliere importanta a numarului celor ce au obtinut viza: 6,2 mii persoane - media anuala pentru intervalul 2011-2019, iar în 2020 s-au înregistra aproape 3,7 mii persoane. Replieri importante ale acestei categorii au avut loc si în Craiova, Brasov sau Constanta. Chiar si în cazul Bucurestiului, în ciuda unei inertii mai mari, datorate dimensiunii sale, avem un ecart important fata de comportamentul anterior pandemiei (de la peste 30 de mii - media pentru intervalul 2011-2019, la aproximativ 27 de mii - în 2020). Interesanta si cumva singulara e situatia Iasului. Orasul nostru a înregistrat în perioada de dupa recensamântul din 2011 valori ale numarului de stabiliri de resedinta cuprinse între 15 si 17,7 mii persoane. În 2020, aceasta valoare nu a mai depasit 9,5 mii persoane. Situatia intermediara a valorilor (mai mici decât ale Bucurestiului, dar superioare Clujului si Timisoarei), aduce din nou în discutie „conflictul” statistic dintre populatia rezidenta si cea cu domiciliul, determinat de afluxul important, dar în cea mai mare masura formal, de populatie de origine basarabeana. Migratia externa - înca o mare necunoscuta Fara doar si poate, cea mai importanta sursa susceptibila de a imprima o involutie a populatiei României mai mare decât cea estimata ramâne emigratia externa. Din pacate controlul statistc al acesteia e complicat si fragil. E mai slab chiar decât cel al migratiei formale basarabene, a carei masura poate fi cât de cât estimata. În ciuda verificarilor încrucisate, metoda de estimare a fluxurilor de migranti nu e infailibila. Iata ce se precizeza în metadata TEMPO: Datele privind fluxurile de emigranti s…t au fost estimate pe baza mai multor surse de date, principalele fiind datele furnizate de oficiile nationale de statistica din Italia si Spania, statisticile „în oglinda” privind migratia internationala - imigrantii din România declarati de celelalte state reprezentând emigrantii pentru statisticile românesti si, invers s…t. Baza de date TEMPO înregistreaza pentru intervalul 1994-2020, ceva mai mult de 434 de mii de emigranti definitivi (cetatenii români care si-au stabilit domiciliul permanent în strainatate), dintre care 202 mii au parasit România în intervalul 2011-2020. Cu siguranta nu aceasta e sursa principala a diasporei românesti. Emigratia temporara (emigrantii temporari sunt persoanele care emigreaza în strainatate pentru o perioada de cel putin 12 luni) ar putea explica în parte numarul mare al emigrantilor români (sursele alternative vorbesc de peste 4 milioane de persoane). În baza de date TEMPO aflam ca în perioada 2012-2020 au emigrat temporar între 170 si 242 mii persoane pe an. O însumare a acestora nu ar avea sens, conform precizarilor din metadata, dar cu siguranta unii au alimentat în rastimp emigratia definitiva, iar altii au înregistrat mai multe migratii temporare succesive. Câti vom mai fi fiind? Greu de raspuns la aceasta întrebare. Departe de a fi o certitudine, exista posibilitatea de a fi prezenti în rândul populatiei rezidente un numar de aproximativ 450 mii persoane cu origini în Republica Moldova, ce nu sunt locuitori de facto ai asezarilor din România (peste 280 de mii compun imigratia formala basarabeana - nu includem aici imigratia reala (!) -, iar aproximativ 170 de mii ar putea fi copiii nascuti în alta parte, dar înregistrati în intervalul scurs de la utimul recensamânt la oficiile de stare civila din tara noastra). Daca exista un control statistic cât de cât rezonabil al valorilor emigratiei autohtone, vom înregistra la recensamântul de anul acesta aproximativ 18,5-18,6 milioane de persoane (valoare maxima!). În caz contrar, e foarte posibil sa coborâm chiar sub 18 milioane de locuitori. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
