În iunie 2008, cotatia la titei era de 140,53 US$/baril iar benzina în România costa aproximativ 3,9 lei/litru (benzina 95, ca medie). În aprilie 2011, barilul ajunsese la 113,8 US$ iar în benzinarii litrul de benzina 95 costa între 5,2 si 5,6 lei. Au fost fluctuatii ca urmare a accizei si supraaccizei, daca ne aducem aminte, separat de inflatie, cheltuielile de extractie, rafinare, transport. Din 2011 pâna în iunie 2022, pretul la benzina standard s-a majorat cu aproximativ 63,4- iar cresterile au fost de 51,7- din iulie 2021 pâna în iulie 2022. Urmare a acestor cresteri de preturi, observ ca a început revolta impotriva benzinariilor. Are vreun temei aceasta revolta? Sa vedem. 1. Taxele au o pondere de aproximativ 41,3- din pretul litrului de benzina 95. La 8,50 lei/litru de benzina standard, asta înseamna 3,51 lei pe care statul îi încaseaza. Statul nu se va dispensa de aceasta suma, întrucât, mizând pe o cerere inelastica, cu siguranta va încasa suficienti bani pe care sa-i cheltuie pe cadouri sociale: 700 de lei ajutor la pensionari cu venit pâna în 2.000 lei, vouchere. La aceste rente se adauga o cheltuiala de 9,5 miliarde de lei/luna pentru plata salariilor bugetarilor. 2. Cheltuieli de exploatare: zacamintele de titei din tara noastra sunt cam saracite. Ca urmare, în timp, cheltuielile de exploatare la extractie cresc în functie de adâncime. Sigur, nu am date ca acestea cresc în fiecare an si care este dimensiunea lor valorica. Dar acestea cresc. În rafinare sunt alte cheltuieli. 3. Mare parte din titei se importa. Pretul titeiului achizitionat nu este acelasi precum cotatiile de la Londra (titei Brent) sau bursele nord-americane (titei WTI), dar aceste cotatii sunt un sistem de referinta în negociere (la conditia FOB sau CIF, nu conteaza). Uneori se cumpara mai ieftin decât cotatia spot sau forward, alteori, mai scump. La pretul de achiziaie se adauga costurile de transport si de asigurare a marfii. De când a început razboiul din Ucraina, asigurarile au crescut substantial. Oricum, costul total de shipping a crescut rapid din 2021. Or, toate acestea se adauga la pretul final al benzinei pe care o cumparam. 4. Ungaria sau „calaretul liber”: MOL profita ca autoritatile maghiare au obtinut o derogare de la Comisia Europeana în ceea ce priveste livrarile de titei rusesc, care se vând la cotatii de 83 US$ (ESPO) sau la 108,49 US$. MOL proceseaza titei rusesc mai ieftin în rafinariile sale si apoi livreaza benzina si motorina în România la preturi comparabile cu cele de pe piata noastra. Asta se numeste concurenta neloiala, întrucât MOL are un comportament oportunist. La fel, benzinariile sale care opereaza în structura proprie. 5. Benzinariile OMV si Petrom din reteaua proprie nu trebuie tratate la fel cu benzinariile independente care opereaza sub marca proprie sau în franciza. Acestea achizitioneaza de la rafinarii si au un cost. Cele în franciza trebuie sa acopere si costul francizei. De aceea, as trata diferit benzinariile independente, desi recunosc ca, atunci când cumpar benzina, nu îmi bat capul sa cercetez în ce regim functioneaza benzinaria. Prin urmare, cine este de vina? Benzinarul, pentru ca ne iese în fata sau cei ce genereaza cresterea preturilor? Eu cred ca statul, OMV si MOL traiesc într-un soi de complicitate. Sigur ca firmele pot invoca majorarile de costuri. Pâna la un punct. De asemenea, firmele din sectorul energetic pot invoca supraimpozitarile. Pe fond, ar avea dreptate, desi, o data eliminate acestea, nu exista siguranta ca preturile în benzinarii ar scadea. Pretul exprima nu doar o valoare, ci ofera un set de informatii, nu doar despre marfa care se vinde, ci si despre comportamentul vânzatorilor si cumparatorilor în prezent si în viitor. Ca atare, protestul contra pretului la benzina mai degraba ar trebui îndreptat împotriva dl. Ciolacu si a altora care cheltuie bani publici în mod arbitrar, dupa care îsi declara îngrijorarea fata de pretul la benzina. Citeste mai mult pe defapt.ro
