România si Bulgaria sunt profund enervate de veto-ul Austriei, în cele doua tari având loc boicoturi. Ministrul de Interne Karner ramâne ferm, scrie cotidianul austriac Azi („Heute”) Pâna în 2023, spatiul Schengen ar trebui extins pentru a include Croatia, Bulgaria si România. Acest lucru a fost pregatit timp de unsprezece ani si au fost îndeplinite toate cerintele. Cu câteva saptamâni înainte de vot, ministrul de Interne Gerhard Karner a facut o surpriza: a anuntat ca nu va mai fi de acord cu aderarea la Schengen. Populatia din cele doua tari din Europa de sud-est e suparata pe gestul lui Karner. El este acuzat (de exemplu, de ministrul bulgar de interne) ca e interesat de problema migratiei în vederea viitoarelor alegeri din ianuarie . De asemenea, este criticat si faptul ca seful guvernului maghiar, Viktor Orban, se întâlneste periodic cu cancelarul austriac, fara ca Austria sa-i reporseze lui Orban ca practic toti migrantii trec granita cu Austria prin Ungaria. În România sunt apeluri la boicot împotriva companiilor austriece care fac afaceri acolo. Clubul de fotbal Universitatea Craiova a anuntat deja ca îsi va închide conturile la Raiffeisen Bank, nu va mai alimenta de la OMV si nu va mai organiza tabara de vara în muntii Austriei. Motivul este „atitudinea dezgustatoare a Republicii Austria”. De asemenea, România l-a convocat joi seara pe ambasadorul Austriei si i-a înmânat o nota de protest. Între timp, au aparut si primele poze cu supermarketuri care scot produse Red Bull si Pfanner de pe rafturi, scrie ziarul austriac Les Echos: Viena nu are încredere în Sofia si Bucuresti ca pot exercita un control riguros al frontierelor externe ale UE. 1 ianuarie 2023 va fi o zi istorica pentru Croatia. La noua ani si jumatate de la aderarea la UE, tara nu va intra doar în zona euro, ci si în spatiul Schengen. Ministrii de interne reuniti la Bruxelles au aprobat, joi, participarea acesteia în zona de libera circulatie care va avea, asadar, de anul viitor, 27 de membri (23 din UE si Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia) însumând peste 400 de milioane de locuitori. Pe de alta parte, România si Bulgaria, care bat la usa zonei Schengen din 2011, vor mai avea de asteptat: cele doua candidaturi ale lor au fost spulberate de un veto al Austriei. Olanda, la rândul lor, a blocat Bulgaria. Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a anuntat cdecizia sa imediat ce a sosit la Bruxelles. De luni de zile, Austria se confrunta cu o crestere brusca a cererilor de azil, înregistrând chiar si cea mai mare rata de cereri per locuitor din întreaga UE, în urma unui aflux de migranti ilegali pe ruta balcanica. Viena se temea ca ridicarea controalelor la frontiera cu România si Bulgaria va creste si mai mult sosirile de emigranti. Cu toate acestea, Comisia si Parlamentul European solicita de multa vreme includerea celor trei tari candidate în zona Schengen pentru a usura viata navetistilor transfrontalieri si pentru a încuraja turismul. Dar Viena, evident, nu are încredere în Sofia si Bucuresti ca pot exercita un control riguros al frontierelor externe ale UE. România are o granita sensibila cu Serbia, iar Bulgaria are una cu Serbia, Macedonia de Nord si Turcia. Chiar si fara vetoul austriecilor, acest blocaj olandez ar fi închis usa României (19 milioane de locuitori) deoarece dosarul sau era legat procedural de cel al Bulgariei (6,5 milioane). Cele doua foste tari comuniste au aderat la UE în 2007, la doi ani si jumatate dupa majoritatea tarilor din fostul bloc sovietic. Chestiunea largirii spatiului Schengen a devenit foarte sensibila în ultimele luni, din cauza noilor fluxuri de migranti. Comisia Europeana a prezentat, saptamâna trecuta, un plan de actiune, propunând în special trimiterea în zona a expertilor Frontex, scrie publicatia franceza Krone: Reprezentantii Germaniei si Luxemburgului au încercat sa faca presiuni asupra Austriei ca sa-l faca pe Karner sa cedeze Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a rezistat presiunii si a blocat aderarea la Schengen a Bulgariei si României cu dreptul de veto. „Este gresit sa extindem un sistem care nu functioneaza în multe locuri”, a spus Karner la întâlnirea ministrilor de interne ai UE de joi la Bruxelles. Austria a primit sprijin din partea Olandei, care a votat si ea împotriva aderarii. Reprezentantii Germaniei, Luxemburgului si ai Consiliului UE au încercat sa faca presiuni asupra Austriei si sa-l faca în continuare pe Karner sa cedeze. „Am ramas fermi si nu ne îndepartam de cerintele noastre”, a spus echipa de conducere a Ministerului de Interne ÖVP. Austria cere ca „frontiera externa europeana sa fie în sfârsit protejata si numarul migrantilor ilegali sa scada drastic si durabil”, noteaza Krone. Sursa: hotnews.ro
