Tot cautând date despre populatia Iasului de la primele recensaminte organizate în Principatele Române, am intrat în posesia lucrarii Orasul Iasi. Monografie istorica si sociala, ilustrata scrisa de Nicolae Andriescu-Bogdan (n. Iasi, 10 mai 1858; d. Iasi, 17 aprilie 1939). Aceasta carte impozanta, reeditata de Editura Tehnopress din Iasi (1997), reprezinta o editie revazuta si adaugita (1913) a lucrarii monografice Orasul Iasi - Odinioara si astazi, redactata si tiparita în numai patru luni de N.A. Bogdan, la propunerea lui C. B. Penescu, primarul Iasului, în anul 1904. N.A. Bogdan a fost istoriograf, poet, dramaturg, publicist, personalitate marcanta a Iasului din vremea sa. În perioada studiilor primare l-a avut ca institutor pe povestitorul Ion Creanga, care l-a tinut în gazda vreme de aproape trei ani. A urmat cursurile liceale la Gimnaziul „Alexandru cel Bun”, apoi la Liceul National din Iasi. În 1879 se înscrie la Conservatorul de Muzica si Declamatiuni din Iasi ale carui cursuri le-a absolvit în 1882, obtinând „premiul întâi cu coronita”. De-a lungul vietii sale profesionale, N.A. Bogdan a îndeplinit functiuni oficiale în cadrul „Teatrului National de la Copou si la alte teatre din tara si din provinciile Bucovinei si Basarabiei”, a fost stenograf al Consiliului Permanent al judetului Iasi, ofiter al Starii Civile din cadrul Primariei Iasi, secretar general al Primariei Iasi si „prim-ajutor de primar”. Pentru scrierile sale, Regele Ferdinand I l-a decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler (1922), iar pentru „serviciile aduse Frantei” a primit Ordinul Officier d′Instruction Publique. Pe nedrept a ratat Premiul Academiei Române pentru lucrarea monografica Orasul Iasi - Odinioara si astazi, pe motiv ca nu era istoric, Nicolae Iorga fiind extrem de exigent cu lucrarea unui ne-istoric. Referintele privind efectivul si evolutia populatiei Iasului, asa cum rezulta din datele administrative si de la recensaminte, se întind pe 10 pagini. Înca de la bun-început, N.A. Bogdan subliniaza importanta statisticii oficiale, „în special pe numararea si clasificarea populatiei si averii nationale”, aflata în plin proces de întemeiere sau consolidare în multe tari europene din perioada respectiva. Reamintesc faptul ca, în Principatele Unite, statistica oficiala a fost înfiintata prin ordonanta domneasca de catre Alexandru Ioan Cuza la data de 12 iulie 1859. Scriitorul si publicistul N.A. Bogdan era familiarizat cu activitatea Oficiului Central de Statistica Administrativa, remarcând totodata ca în cadrul institutiilor publice nu functionau servicii de statistica: „Comuna Iasi n-a avut si nu are nici pâna astazi un serviciu special de statistica sau cadastru, si daca n-ar fi obligatia impusa de Ministerele de Interne si al Domeniilor de a se trimite în fiecare luna rezumatele miscarii populatiei dupa înscrierile de la Starea Civila a orasului, restul lucrarilor statistice ar fi aproape nule”1. Despre populatia Iasului aflam ca a fost „numarata în mai multe rânduri de autoritatile Statului si ale Comunei” cu ocazia unor lucrari statistice efectuate o data la cinci ani (1884, 1889, 1894 si 1899). N.A. Bogdan precizeaza ca recensamintele si catagrafiile din vremea sa nu se bazau pe proceduri unitare si sistematice, motiv pentru care datele sunt mai mult estimari ale autoritatilor bazate pe înregistrari provenite de la biserici si unele institutii publice. Între aceste lucrari statistice „destul de problematice” se evidentiaza recensamintele efectuate în Moldova între anii 1792-1803, în timpul domniei lui Alexandru Constantin Moruzi. Conform Recensamântului din 1792, populatia Moldovei a fost estimata la 500.000 locuitori, iar cea a Iasului la 14.000 locuitori. N.A. Bogdan considera ca populatia Iasului era mult subestimata prin raportare la datele culese de episcopul catolic Marcus Bandinus (Codex Bandinus în Analele Academiei Române) potrivit carora, pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Iasul avea 48.000 locuitori. Din monografia lui N.A. Bogdan aflam ca s-au mai organizat recensaminte în anul 1820, în vremea domnitorului Mihai Sutu, în anul 1831, sub guvernul provizoriu instituit de ocupatia ruseasca, recensamintele din anii 1838 si 1848, sub domnia lui Mihail Sturdza. Potrivit datelor de la Recensamântul din 1831, populatia Iasului numara 48.350 de locuitori. În documentarea pentru monografia sa, N.A. Bogdan a apelat si la lucrarea printului Nicolae Sutu - Notions statistiques sur la Moldavie (1849) - prima lucrare veritabila de statistica publicata în tara noastra, tradusa de Teodor Codrescu si publicata cu unele comentarii sub titlul Notitii statistice asupra Moldovei, la Tipografia Buciumul Român din Iasi, în anul 18522. Despre statisticile din lucrarea printului Sutu, N.A. Bogdan afirma ca sunt estimatii bazate pe date culese de la organele de politie sau din lucrarile comisiilor de catagrafie care nu aveau o metodologie precisa de culegere si înregistrare a informatiilor privind populatia si alte aspecte ale vietii socioeconomice. O mare problema a lucrarilor statistice (catagrafiile si recensamintele) din perioada respectiva era frica locuitorilor, mai ales a strainilor, de a fi înregistrati în actele oficiale, pentru a se sustrage de la recrutarea în armata si/ sau de la plata unor taxe (biruri). În lucrarea printului Sutu, citata de N.A. Bogdan, se consemneaza ca, în anul 1848, populatia Iasului cuprindea un numar de 18.512 familii, din care 10.573 de familii scutite de biruri (boierii si fiii de boieri, functionarii, preotii si clericii, profesorii si medicii, vatafii si slugile, privilegiatii, slujbasii, tiganii manastiresti si particulari, soldatii, jandarmii, pompierii, persoanele cu dizabilitati, cersetorii) si 7.939 de familii care plateau biruri (negustorii si mestesugarii, taranii-cultivatori, evreii, industriasii, muncitorii ambulanti, strainii, tiganii statului, emigrantii privilegiati). Din datele Recensamântului din 1859, considerat de N.A. Bogdan ca a fost realizat „tot prin evaluatii superficiale”, aflam ca populatia Iasului era în numar de 65.745 locuitori, dintre care 34.183 barbati si 31.752 femei. În anul 1885 se organizeaza o catagrafie „ceva mai sistematica”, dupa aprecierea aceluiasi autor, din care rezulta ca populatia Iasului este de 59.427 locuitori. În Colectia de Legi, Regulamente si Ordonante ale Comunei Iasi din anul 1900 sunt publicate date de la Recensamântul din 1889, potrivit caruia Iasul avea un total de 78.067 locuitori. Între 1 si 20 decembrie 1895 se efectueaza „un recensamânt mai serios” din care aflam ca Iasul numara 66.024 locuitori. Ultimul recensamânt al populatiei despre care mentioneaza N.A. Bogdan este cel din 19 decembrie 1912 (cf. Monitorului Oficial nr. 246 din 10 februarie 1912) din care aflam ca populatia urbei noastre numara pe atunci 75.875 locuitori (75.229 locuitori3). În contextul organizarii Recensamântului Populatiei si Locuintelor-runda 2021, vom mai discuta despre efectivul, structura si dinamica populatiei Iasului, pentru a sublinia importanta acestei cercetari statistice exhaustive în cunoasterea vietii socioeconomicee de ieri si de astazi. 1 N.A. Bogdan, Orasul Iasi. Monografie istorica si sociala, ilustrata, Editura Tehnopress, Iasi, 1977, p. 74 2 Ciprian Iftimoaei, „159 de ani de statistica oficiala în România. Contributori moldoveni la întemeierea statisticii românesti”, publicat în Revista de cultura si politica Timpul, serie noua, Anul XVIII, nr. 231 din iunie 2018, p. 23. 3 Ion Agrigoroaiei (coord.), Orasul Iasi „Capitala rezistentei pâna la capat”, Editura Junimea, Iasi, 2016, sectiunea despre „Populatia Iasului”, pp. 77-79. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
