Omenirea ar putea pierde "pâna la jumatate dintre toate viitoarele medicamente" din cauza numarului foarte mare de specii de plante care se confrunta cu pericolul extinctiei, au avertizat oamenii de stiinta într-un raport, relateaza marti DPA/PA Media. Aproape jumatate dintre plantele cu flori sunt amenintate, numarul lor depasind 100.000, în timp ce în jur de 77- dintre cele care nu au fost înca descrise de oamenii de stiinta s-ar afla în pericol. În unele cazuri, acestea dispar în perioada cuprinsa între descoperirea lor si momentul în care sunt catalogate, un proces ce dureaza, în medie, circa 16 ani. Principala cauza a acestor disparitii este pierderea habitatului, prin defrisari ori ridicarea de baraje ce inunda zonele fluviale din amonte. Schimbarile climatice sunt "cu siguranta la orizont", a declarat analista în domeniul conservarii Matilda Brown, adaugând, însa, ca aceasta amenintare este mult mai greu de evaluat. Brown se numara printre cercetatorii de la Gradinile Botanice Regale din Kew, situate în cartierul londonez Richmond, care au publicat aceste descoperiri într-un un nou raport intitulat "Situatia plantelor si ciupercilor din lume". Ei solicita ca toate speciile nou descrise sa fie considerate amenintate, cu exceptia situatiilor în care se dovedeste contrariul. "Ne referim la peste 100.000 de specii care sunt amenintate - mai mult decât numarul total al speciilor de mamifere, pasari, reptile, pesti, toate vertebratele noastre la un loc", a explicat Brown. "Iar când ne gândim ca noua din 10 dintre medicamentele noastre provin din plante, ceea ce ne-ar putea astepta este pierderea a pâna la jumatate dintre toate viitoarele noastre medicamente", a spus ea. "Nu este un numar mare, daca esti o planta. Este un numar mare în ceea ce priveste impactul potential pentru umanitate", a subliniat cercetatoarea. Multe specii recent descrise sunt mai vulnerabile la extinctie deoarece sunt specifice doar unei singure regiuni sau se afla în zone intens marcate de activitatea umana. Exista numeroase zone aflate "în umbra", în Amazonia, India, China, regiuni tropicale din Asia de Sud-Est si parti din Orientul Mijlociu, unde conflictele, terenul greu accesibil si lipsa de finantare au reprezentat o provocatoare pentru activitatile de explorare ale botanistilor. Peste 200 de oameni de stiinta din 102 institutii din 30 de tari au contribuit la raportul publicat de Gradinile Botanice Regale din Kew, care include "The World Checklist of Vascular Plants" (WCVP), cea mai completa baza de date cu specii de plante cunoscute, continând peste 350.000 de nume. Rafeal Govaerts, care a petrecut 35 de ani întocmind aceasta lista, a declarat ca a fost inspirat de visul lui Charles Darwin de a vedea înregistrate toate speciile de plante de pe Pamânt. Aceasta lista trebuie actualizata continuu, în contextul în care aproximativ 2.500 de specii noi sunt descrise oficial în fiecare an. Lista exclude, însa, speciile de ciuperci, unele dintre cele mai putin întelese componente ale lumii naturale. Micologii - cei care studiaza ciupercile - estimeaza ca exista în jur de 2,5 milioane de specii, din care au fost catalogate 155.000. "Cunoastem mai multe despre suprafata planetei Marte decât stim despre ciupercile de pe aceasta planeta", a declarat Alexandre Antonelli, profesor si director stiintific la Gradinile Botanice Regale din Kew. În ritmul actual al procesului de descriere stiintifica, ar fi nevoie de 750-1.000 de ani pentru a cataloga toate speciile de ciuperci, au spus cercetatorii, care cred ca secventierea ADN-ului si studierea datelor moleculare ar putea ajuta grabi acest proces. De le începutul pandemiei de coronavirus, în 2020, oamenii de stiinta au descris 10.200 de noi specii de ciuperci si peste 8.600 de specii de plante, perioadele de izolare oferindu-le mai mult timp pentru a se concentra asupra exemplarelor descoperite, însa necatalogate. Antonelli si-a exprimat speranta ca acest studiu va încuraja factorii de decizie sa ia în considerare plantele si ciupercile în alegerea zonelor ce necesita protectie, în cadrul obiectivului international de protejare a 30- din planeta pâna în 2030, si sa nu se concentreze doar asupra animalelor. "Deoarece plantele si ciupercile reprezinta piatra de temelie a tuturor ecosistemelor vietii umane, credem cu certitudine ca trebuie sa facem parte din acel proces de identificare a 30x30 - zonele care sunt cele mai importante pentru diversitatea plantelor si ciupercilor", a spus Antonelli. AGERPRES
