Omacronismul acut şi tentaţiile totalitare

Mai pe româneste: „Nevaccinatii, tare mai tânjesc sa-i umplu de cacat pe astia. Si ca atare asta vom continua sa facem, pâna la capat. Asta-i, poftim, strategia.” Adica peste 5 milioane de francezi - 5,4, mai exact, din câte am înteles. Un fleac, „dacât” 10- din electorat (ca tot urmeaza-n primavara niscaiva alegeri porezidentiale în Franta). Duca-se, nu? Marti, dupa Revelion, în Adunarea Nationala a Frantei trebuia sa treaca fara probleme legea de transformare a pasaportului sanitar într-unul de vaccinare. Diferenta? Scoaterea testarii (negative de Covid) si a trecerii prin boala în afara… Chiar, în afara a ce? A legii, deducem. Pe scurt, s-a vizat strângerea surubului: gata cu rebelii care nu vor si nu vor sa se vaccineze, gata cu recunoasterea testelor, gata cu refuzul de a te vaccina pentru ca, vezi Doamne, ai trecut prin boala! Gata, ba, „rahatilor cu ochi” (ca sa parafrazez un istoric român de trista notorietate), ori va vaccinati, ori nu mai contati! Ca o ironie fina în chestiune, legea a cazut. De ce? Pentru ca presedintele Adunarii Nationale, Richard Ferrand, omul lui Macron care ar fi trebuit sa ghideze trecerea fara probleme a legii (considerata, având în vedere majoritatea confortabila din Parlamentul Francez, o formalitate), a fost testat pozitiv! De SARS Cov2, desigur, iara nu de cine stie ce altceva. Acuma, de ce-am zis ironie? Pentru ca mai mult ca sigur, Ferrand era macar dublu vaccinat, daca nu cumva si boosterizat, ca sa verbalizez si eu ca nemtii (limba germana e ultra-flexibila, bagi un n si obtii verbul: boostern)! Ca urmare, deci (chiar daca indirect), legea a cazut, asta si pentru ca nu fusesera suficienti parlamentari macronisti prezenti. Practic în paralel, în aceeasi zi de marti, deci (de, trei ceasuri rele), presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a avut o convorbire cu cititorii publicatiei Le Parisien, convorbire în care a vorbit fix ca unul care, crezând ca va avea legea în buzunar în momentul aparitiei interviului, si-a dat drumul la gura mai ceva ca prim-marinarul nostru! Moment în care trebuie sa recurgem la original: „Les non-vaccinés, j'ai très envie de les emmerder. Et donc on va continuer de le faire, jusqu'au bout. C'est ça, la stratégie.” Mai pe româneste: „Nevaccinatii, tare mai tânjesc sa-i umplu de cacat pe astia. Si ca atare asta vom continua sa facem, pâna la capat. Asta-i, poftim, strategia.” Adica peste 5 milioane de francezi - 5,4, mai exact, din câte am înteles. Un fleac, „dacât” 10- din electorat (ca tot urmeaza-n primavara niscaiva alegeri porezidentiale în Franta). Duca-se, nu? Presa de bine (aliniata adica, deci majoritatea „calificata”) de prin Germania si România (atât am reusit eu sa urmaresc) a tradus flegma prezidentiala adresata nevaccinatilor de catre ditamai presedintele francez cu varianta ultra-soft, escamotând 100- descendenta etimologica de la merde (shit, Scheisse/Kacke, cacat): cica vrea sa-i „enerveze”, sa-i „sâcaie” pe nevaccinati… Doar ca, repet, emmerder vine direct de la merde. Mda, curat prezidential, discursul lui Macron! (Ehei, de-ar fi rostit asemenea vorbe alde Zemour, potential contra-candidat la prezidentiale gata stampilat drept de „extrema dreapta”, sa vezi cum sareau în sus publicatiile de bine de prin toata lumea si traduceau cât mai aproape de sorginte: de cacat, adica.) Numai ca, stati asa, asta nu e tot! În cursul aceleiasi tirade, Macron rosteste ceva ce mi-a adus aminte de, ce sa vezi, de Liviu Dragnea, acela aflat si el pe atunci, prin 2018, pe cai mari si-n lupta cu un soi de nevaccinati: „Mergem pâna la capat cu modificarile legilor justitiei.” Si zice, deci, si Macron ca „asta vom continua sa facem, pâna la capat”!?? Care capat, frate? Oare ce-a vrut sa spuna? Ori se vaccineaza cu totii, pâna la ultimul, ori îi scoatem din… De unde? Din tara? Nu merge. Din societate? Mda, probabil. Îi declaram non-cetateni, le luam dreptul de-a participa la viata sociala, care-i problema? Pai cum, sa mi se opuna mie o mâna de derbedei recalcitranti si reactionari si inamici ai progres(ism)ului? Dar stai asa, asta nu e tot: exact asta a si sugerat. Pardon, a spus, fara ocol, ca nevaccinatii si anti-vaxerii nu vor mai putea iesi mai nicaieri (cafenele, cinemauri etc., etc.), rezumându-si viziunea de „monarh” (asa vorbeste „mai degraba un monarh decât un Macron”, Samira El Ouassil, 06.01.22, Der Spiegel) dupa cum urmeaza: „Când libertatea mea ameninta libertatea altora, devin un om iresponsabil. Un iresponsabil nu mai este un cetatean”. Derapajul acesta vizavi de statul de drept a fost remarcat însa nu doar de Ouassil în Spiegel, ci si de Michaela Wiegel, corespondenta pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, unde scandalul cu declaratiile lui Macron a fost prezentat sub titlul „Impfgegner sind für Macron keine Bürger mehr” - „Pentru Macron, anti-vaxerii nu mai sunt cetateni”. (FAZ, 05.01.22) Asa, de culoare, mai redau doua chestiuni în chestiune. Prima ar fi ca, dupa ce a „explodat” petarda „Emmerder” umpluta cu merde în Franta, de la Palatul Élysée a venit „referinta” istorica la presedintele Georges Pompidou, care-n 1966 i-ar fi spus consilierului sau Jaques Chirac pe sleau: „Terminati naiba sa-i mai… emmerdeiati pe francezi!” Halal referinta, nu-i asa? Caci una-i sa vrei sa-i umpli de cacat pe niste francezi, alta-i sa ceri cuiva sa n-o mai faca. A doua chestiune, asa, din vecini (ai Frantei, desigur): spune Samira El Ouassil (Macrons Worte an Ungeimpfte/ „Cuvântul lui Macron catre nevaccinati”, Spiegel) ca macar Olaf Scholz, noul cancelar al Germaniei, a declarat simplu cum ca el e „si cancelarul nevaccinatilor”. De, o mica diferenta de discurs. Dar esentiala. P.S. Legea pomenita-n deschiderea articolului a trecut, în a treia încercare, joi dimineata pe la ora 5 (vorba aia, noaptea ca hotii), urmând sa ajunga acum în Senat. P.S.2 Cât despre „strategia” invocata de Macron, dupa umila mea parere, a cam confundat strategia cu tactica… Michael Astner este poet, traducator si publicist


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi