O pestera din sudul Frantei a oferit dovezi despre cea mai veche utilizare cunoscuta a arcurilor si sagetilor în Europa, acum 54.000 de ani de catre Homo sapiens - cu 40.000 de ani mai devreme decât a fost demonstrat anterior aici, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Science Advances. În Africa, utilizarea arcurilor si sagetilor a fost documentata ca datând de acum 70.000 de ani. Dar pâna acum, în Europa, cele mai vechi dovezi aveau între 10.000 si 12.000 de ani (în Germania). Acest noi date au fost determinate dupa unelte gasite în pestera Mandrin din departamentul Drôme. Situl a fost excavat din 1990, iar mai multe straturi arheologice urmaresc peste 80.000 de ani de ocupare a locului, unde au alternat Homo sapiens, omul modern si omul de Neanderthal. Un strat, numit „E”, a fost atribuit prezentei Homo sapiens în urma cu 54.000 de ani, prins între doua straturi demonstrând prezenta neanderthalienilor. Totusi, în acest celebru strat „E” s-au gasit sute de vârfuri de piatra taiata, cu o finete de executie superioara celor prezente în celelalte straturi. Aceste vârfuri s-au dovedit a fi cheia cercetatorilor, deoarece celelalte materiale folosite pentru tir cu arcul (lemn, fibre, piele) sunt mult mai fragile si, prin urmare, dispar în timp, îngreunând în general identificarea acestei tehnici. Pentru a stabili functia acestor vârfuri - dintre care unele sunt mai mici decât o moneda - oamenii de stiinta au realizat replici ale acestora si le-au asezat la capatul sagetilor folosind un arc asupra animalelor moarte. "Le puteam arunca asupra animalelor doar cu un arc, pentru ca sunt prea mici si usoare pentru a fi eficiente” în alta maniera, a explicat pentru AFP Laure Metz, cercetator la Universitatea din Aix-Marsilia si autor principal al studiului. "A trebuit sa folosim aceasta metoda de propulsie". În plus, fracturile obtinute cu aceste replicil, din cauza contactului cu osul animalului, au fost apoi comparate cu cele observate pe vârfurile din silex gasite în pestera. "Fracturile, pentru multi dintre ei, chiar daca nu pentru toti, au fost de impact", a explicat Laure Metz. La acea vreme, ocupantii pesterii trebuiau sa vâneze cai, zimbri si caprioare. Înauntru au fost gasite oase de animale. Sosirea lui Homo sapiens în Europa de Vest a fost împinsa înapoi cu aproximativ 54.000 de ani în urma datorita descoperirilor facute în Pestera Mandrin. Cercetatorii au aratat apoi, într-un studiu anterior, ca aceste doua specii umane ocupasera locul alternativ. Sapiens si neanderthalienii s-au intersectat probabil, potrivit lui Laure Metz, fara sa se poata spune care ar fi putut fi "natura întâlnirii lor", pasnica sau nu. Dar oamenii de Neanderthal care au locuit în pestera dupa Homo sapiens au continuat sa foloseasca arme traditionale, precum sulitele, fara a dezvolta tehnici de propulsie, a subliniat ea. "Traditiile si tehnologiile acestor doua populatii au fost astfel profund distincte, ilustrând un avantaj tehnologic remarcabil pentru populatiile moderne în timpul expansiunii lor pe continentul european", au concluzionat autorii studiului.
