O rachetă chineză se dezintegrează deasupra Oceanului Indian

Un segment al unei rachete spatiale chineze, lansata duminica trecuta, a reintrat în mod controlat în atmosfera si s-a dezintegrat deasupra Oceanului Indian, confirma Agentia Spatiala chineza, iar oficiali americani reproseaza Beijingului faptul ca nu a împartasit informatii despre aceasta cadere posibil periculoasa, relateaza AFP. Agentia a publicat pe contul oficial de WeChat coordonatele impactului - în Marea Sulu, la aproximativ 57 de kilometri în largul coastei de est a Insulei Palawan, în Filipine. ”Majoritatea dispozitivelor acesteia au fost distruse” în timpul coborârii rachetei, care a fost folosita duminica trecuta la lansarea celui de-al doilea dintre cele trei module de care China are nevoie pentru a-si completa nou Statie Spatie Tiangong, care urmeaza sa fie complet operationala pâna la sfârsitul anului. Reintrarea în atmosfera a rachetei a fost anuntata cu câteva ore mai înainte de catre armata americana. ”Comandamentul Fortei Spatiale confirma ca racheta (de tip) Long March-5B a Republicii Populare Chineze a reintrat în atmosfera deasupra Oceanului Indian la 30 iulie”, la ora 16.45 GMT (19.45, ora României), a anuntat armata americana într-un mesaj postat pe Twitter. Agentia Spatiala din Malaysia a anuntat ca a detectat fragmente ale rachetei pe cale sa arda si care apoi au cazut în Marea Sulu, la nord-est de Insula Borneo. ”Fragmente ale rachetei au luat foc la intrarea în spatiul aerian terestru, iar fragmente în flacari au traversat spatiul aerian malaysian si au fost detectate în mai multe zone, în timp ce traversau spatiul aerian al statului Sarawak”, preciza ea. Racheta de tip Long March-5B nu a fost conceputa pentru a-i fi controlata coborârea pe orbita, un lucru care a provocat critici, la fel ca la celelalte coborâri. China ”nu a oferit informatii precise despre traiectoria rachetei sale de tip Long March-5B”, a acuzat sâmbata într-un mesaj postat pe Twitter directorul NASA, Bill Nelson. ”Toate natiunile care desfasoara activitati spatiale trebuie sa respecte practici exemplare”, pentru ca orice cadere de obiecte de talie ”prezinta riscuri importante sa provoace pierderi de vieti umane sau materiale”, a denuntat el, subliniind ca împartasirea informatiilor este ”esentiala” în vederea unei ”utilizari responsabile a spatiului si asigurarii securitatii oamenilor aici, pe Terra”. Intrarea în atmosfera degaja o caldura uriasa si antreneaza frictiuni, iar segmente pot arde si se dezintegra, însa rachete mari, ca Long March-5B, pot sa nu fie distuse complet. Fragmentele unor astfel de rachete pot ajunge pe suprafata Pamântului si cauza pagube sau pot face victime, în pofida faptului ca acest risc este slab, având în vedere ca planeta este acoperita în proportie de 70- de apa. În 2020, fragmente ale altei Long March au cazut pe sate, în Coasta de Fildes, si au cauzat pagube, însa nu si victime. Gigantul asiatic investeste miliarde de euro, de mai multe decenii, în programul sau spatial. Statia Spatiala Tiangong este una dintre ”bijuteriile” acestui program. China si-a trimis primul astronaut în spatiu în 2003. Ea a depus, la începutul lui 2019 un dispozitiv pe fata ascunsa a Lunii, o premiera mondiala. În 2021, ea a facut un mic robot sa aterizeze pe Marte si preconizeaza sa trimita oameni pe Luna la orizontul lui 2030.  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi