Creste îngrijorarea în Europa dupa ce o epidemie de pneumonii cu cauza necunoscuta, aparuta în China în ultimele saptamâni, pare sa fi trecut oceanul catre SUA si, recent, au fost raportate si primele cazuri în Europa. Ele nu sunt legate direct: nu a fost gasit un virus la toate persoanele infectate care sa fie conectat de o sursa primara, însa valul de pneumonii este în crestere, iar virusii obisnuiti, care pot duce la dezvoltarea de pneumonii, nu au fost responsabili de aceasta data. „Ziarul de Iasi” a luat legatura cu dr. Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase din Iasi, pentru a întelege: cum dezvolta o pneumonie, care sunt cauzele si tratamentele si în ce conditii poate provenienta ei fi „misterioasa”? „O pneumonie virala nu poate fi tratata cu antibiotic” Dr. Florin Rosu explica faptul ca pneumonia poate avea doua cauze: virala sau bacteriana. În momentul de fata, trecând printr-un sezon al virozelor, cea mai des întâlnita cauza pentru pneumonii este cea virala. Cum se întâmpla, pas cu pas: daca o persoana care sufera de o viroza respiratorie o ignora si nu ia pasii corespunzatori pentru a se trata la timp, viroza în sine poate sa se transforme într-o pneumonie, cu forme mai grave si riscuri mai mari, chiar vitale. Iar reactia românilor, în general, de a lua antibiotice nu va avea niciun efect asupra unei pneumonii cauzate de un virus, nu de o bacterie. „Trebuie sa facem aceasta separare: o pneumonie virala nu poate fi tratata cu antibiotic. Într-adevar, în unele cazuri, infectiile virale se suprainfecteaza si bacterian, daca diagnosticul nu e precoce si tratamentul nu e initiat la timp. Dar tratamentul cu antibiotic trebuie initiat doar la momentul oportun, doar de catre un medic, iar în general, o pneumonie daca este tratata la timp si corespunzator consumul de antibiotice poate fi prevenit”, a precizat dr. Florin Rosu. El a punctat faptul ca, în momentul de fata, cel mai bine daca am putea sa determinam virusul care a cauzat viroza ce a dus la pneumonie pentru fiecare persoana. Dar determinarea în sine este un complexa si dificila, mai ales fiindca, spune medicul, sunt peste 200 de patogeni în circulatie, în momentul de fata, dintre cei cunoscuti, care pot sa determine o viroza respiratorie. Viroza care, daca nu tratata corespunzator, se poate transforma într-o pneumonie virala. „Pneumonia nu e contagioasa” „Pneumonia nu este contagioasa, nu putem vorbi de asa ceva, este absurd”, a precizat dr. Florin Rosu, detaliind etapele îmbolnavirii. Întâi apare o raceala, o viroza, daca nu e tratata la timp si cum trebuie atunci ea evolueaza. Virusul sau bacteria vor ajunge la caile respiratorii inferioare, la plamâni, si atunci cauzeaza pneumonii si bronhopneumonii. Acestea sunt disfunctii respiratorii importante, care pot duce si la deces în cazul persoanelor cu sistemul imunitar deficitar, cu precadere nou-nascutii sau vârstnicii. „Poti lua viroza, virusul care a determinat aparitia pneumonii, de la o persoana bolnava. Iar patogenul respectiv cu care intri în contact poate sau nu sa îti provoace o agravare, o pneumonie. E vorba de transmitere prin acele picaturi Flügge, care nu se observa cu ochiul liber, ce provin din saliva si secretii eliminate când tusim, stranutam sau vorbim. De aceea este bine sa purtam masca de protectie în momentul în care suntem bolnavi sau ne simtim raciti”, a mai precizat specialistul. Un semn al pneumoniei: tusea care nu cedeaza, întâi seaca apoi productiva Diagnosticul de pneumonie se pune dupa o examinare clinica si paraclinica. Dincolo de rezultatele de laborator, dr. Florin Rosu spune ca este important ca pacientul sa aiba semne clare, precum insuficienta respiratorie, oboseala, tuse care în prima faza a fost seaca si ulterior a devenit productiva. El recomanda medicilor, în general, sa foloseasca stetoscopul pe astfel de pacienti, pentru ca el indica daca un pacient respira normal, daca sunetele sunt în regula, daca e afectat unul sau ambii plamâni. Iar un alt pas comun este examenul imagistic: radiografia pulmonara. „Riscurile cele mai mari acum sunt la copii si la batrâni. La copii pentru ca au un sistem imunitar deficitar, care nu este înca competent imunologic, iar vârstnicii pentru ca au co-morbiditati si sistemul imunitar, cu vârsta, are de suferit. În consecinta, aceasta lupta organismul împotriva bolii este destul de acerba si se întâmpla, de multe ori, ca din nefericire boala sa câstige”, a punctat dr. Florin Rosu.
