Am prezentat aici monografia în patru volume Iraclie si Ciprian Porumbescu scrisa de Leca Morariu, editia a II-a în patru volume, îngrijita de Vasile Vasile, publicata anul acesta la Editura Muzicala. Înca o serie de documente despre muzicianul-patriot, redifuzata de aceeasi institutie în anul omagial Ciprian Porumbescu, se datoreaza muzicologului Constanta Cristescu: Ciprian Porumbescu necunoscut. În partea I au fost ordonate analize muzicale, studii de stilistica si istoriografie, partea a doua cuprinzând 33 de creatii pentru pentru pian (manuscrise si tiparituri), pentru vioara solo, vioara si pian, pentru orchestra, creatii vocal-simfonice (partiturile în ultimele doua genuri pastrându-se tot în manuscris). Initiativa doamnei Constanta Cristescu de a readuce în atentie cercetarile muzicologice si lucrarile lui Ciprian Porumbescu se impune, e potrivit de subliniat înca de la începutul însemnarilor de fata, în rândul actelor de cultura cu triplu scop important: de a înfatisa epoca istorica de care a fost legat muzicianul român, de a-i analiza cele mai importante compozitii, de a le oferi tinerei generatii spre a fi valorificate în concerte, recitaluri si spectacole. Doi autori grupati în partea I ies pentru o clipa din lumea vesnicei taceri asezându-si ideile în cuvinte potrivite. Neuitat interpret al opus-urilor daruite de George Enescu viorii, Sherban Lupu a fost situat în deschiderea seriei de studii cu evocarea succinta a muzicianului Porumbescu. Din scrierile lui Titus Moisescu au fost alese consideratiile despre muzica religioasa. Desi nu a tratat analitic în general creatia lui Porumbescu, nici compozitiile cu caracter religios, Titus Moisescu si-a argumentat pledoaria pentru opus-urile de cult prin îndelungata contributie la activitatea ansamblurilor vocale de la Biserica Kretulescu, Biserica Domnita Balasa, Corala Patriarhiei si Asociatia corala „Te Deum Laudamus”. Înregistrarile pe cd-uri, documentul video pe care l-am realizat pentru TVR Iasi în timpul concertului din biserica „Trei Ierarhi”, dirijat de Valentin Gruescu, pastreaza spre neoprita admiratie vocea de bas profund, ce atragea imediat atentia, dar se integra muzical-smerit în substanta sonor-expresiva a vocilor reunite. Absenta preocuparii teoretice speciale în relatie cu muzica lui Ciprian Porumbescu a fost compensata de cunoasterea tehnicii si stilului cântului menit stranei, de vocatia bizantinologului ramas, din pasiune si vocatie, ani multi în ambianta austera a bibliotecilor unde manuscrisele, documentele secolelor trecute dezvaluie celui ce stie sa le perceapa informatii, întelesuri din vechime. Cei interesati sa studieze teoretic, sa redea vocal compozitiile lui Ciprian Porumbescu afla de la Titus Moisescu unde pot gasi, printre altele, Psalmul 88, Axionul la Nasterea Domnului, „Cade-se cu adevarat” – Axionul la Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur, Condacul Maicii Domnului. Tot despre muzica de strana ramasa de la Ciprian Porumbescu scrie bizantinologul Vasile Vasile. Nutrindu-si condeiul din cernelurile istoricului familiarizat cu arhivele si ale criticului curajos, dar nu nedrept al vremurilor noastre, Vasile Vasile refuza perpetuarea informatiilor eronate ce îsi continua circuitul public, „traducerile” creatiilor muzicianului evocat conform legilor propagandistice din trecutul recent, ori superficialitatii prezentului. „Argumentul final în favoarea acceptarii titlului si a continutului prezentului demers [«Creatia religioasa a lui Ciprian Porumbescu»] l-a constituit faptul ca ruperea si eliminarea creatiei religioase de cealalta parte a creatiei lui Ciprian Porumbescu a dus la necunoasterea ei. Si este o mare nedreptate continuata si astazi de a nu aseza aceste creatii la locul pe care-l merita. Nu ma poate consola faptul ca si Recviemul-parastas al lui Martian Negrea si creatiile religioase ale lui Gavriil Musicescu, D.G. Kiriac, Teodor Teodorescu, Gavriil Galinescu se bucura de acelasi tratament – ignorarea. În locul lor sunt plasate înjghebari diletante, unele neghioabe, «ce din coada au sa sune» [...] – asa-zise creatii, ce atenteaza la viguroasa traditie în care se înscriu portativele celui nascut la Sipotele Sucevei. [...] În cazul lui Ciprian Porumbescu se poate vorbi despre o fermitate exemplara a sentimentului patriotic si a celui religios.”1 Vasile Vasile propune împartirea creatiei de cult a lui Ciprian Porumbescu în trei categorii: „muzica de cult, destinata explicit cafasului bisericii; muzica ocazionala, legata de anumite momente importante din viata religioasa a populatiei bucovinene; lucrari cu caracter religios destinate salii de concert, în care se încadreaza inclusiv citatul «Adus-mi-am aminte» si se adauga «Altarul manastirii Putna».”2 Voi continua prezentarea volumului „Ciprian Porumbescu necunoscut” în editia de miercuri, 13 decembrie, a „Ziarului de Iasi”. 1Ciprian Porumbescu necunoscut. Editie îngrijita si revizuita de muzicolog dr. Constanta Cristescu. Editura Muzicala, 2023, p. 57 2Op. cit., p. 60 Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog si profesor
