Încaput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drula, Nasui si prietenii, USR a devenit un soi de anexa libertariana a PNL, unde ar fi logic sa si sfârseasca, alaturi de gasca Câtu-Gorghiu. Sunt multe motive pentru care decizi sa votezi la un moment dat un anumit partid, dar nimic nu bate în relevanta modelul de societate pe care ti-l inspira liderii lui. PSD a fost mereu partidul celor care vor sa fie bine ca sa nu fie rau. Al românilor pentru care schimbarea e o vorba goala, când nu se transforma de-a dreptul într-o amenintare. PSD inspira stabilitate si status-quo. PNL a mostenit traditia dreptei anilor ’90, pe care a spoliat-o de principii, transformând-o într-un pesedism cu fata urbana. PNL inspira oportunitate si dat din coate. PNL e pentru românul „smecher” care crede ca, daca esti bun, esti prost, ca banul înseamna si rezolva tot, ca interesul personal e singurul lucru care conteaza în viata. Îi zice liberalism pentru ca suna mai onorabil decât cinism. Excluzând extremele, în linii mari PSD si PNL acopera cam doua treimi din spatiul ideologic, PSD servind nevoia românului de conservare si control social, PNL pe cea de putere si profit. Nimic despre viitor, însa. PSD si PNL nu se adreseaza decât trecutului si prezentului imediat. Dar România, ca orice societate de altfel, mai are si un segment de populatie pentru care viitorul e mai important decât orice. Si, deloc întâmplator, cei mai multi dintre cei care-l compun sunt mai degraba tineri. Pentru ei a aparut acum câtiva ani USR. Un partid al noilor generatii, al rupturii de vechile partide si vechile metehne. USR n-a fost închipuit ca o constructie ideologica, ci una care sa reprezinte spiritul si nevoile unei generatii. Un partid care promitea si inspira, si prin figura fondatorului Nicusor Dan, o societate mai echitabila, mai corecta si mai umana. Si a functionat o vreme, iar succesul, cât a fost, s-a datorat exclusiv acestei imagini. Cât timp promitea sa instaureze o societate care nu discrimineaza si nu lasa pe nimeni în urma, adica exact genul de probleme pe care mai ales noile generatii le resimt acut si dramatic, USR avea un viitor. Când a intrat pe mâna cinicilor avizi de statut si putere, a început sa sucombe. Iar acestia nu au venit doar cu lacomia si setea de marire, ci si cu ideologia aferenta. Încaput pe mâna lui Barna, Ghinea, Nasui, Drula si prietenii, USR a devenit un soi de anexa libertariana a PNL, unde ar fi logic sa si sfârseasca, alaturi de gasca Câtu-Gorghiu. România nu avea nevoie de o resapare a liberalismului rudimentar al anilor ‘90 întruchipat de Patriciu si Catarama, lupii tinerii ai PNL-ului acelor timpuri. România nu avea nevoie de înca un partid de psihopati, fie ei si pe gustul unui segment din noua generatie. Nu avea nevoie de USR-ul de azi din care, din pacate, nu mai e nimic de salvat.
