Alina Iordache, Iasi: ”Saptamâna trecuta tatal meu, în vârsta de 58 de ani, a ajuns la Spitalul de urgenta din Botosani îngrijorat fiind ca, de ceva timp, urina foarte des, urina era închisa la culoare si avea picioarele si mâinile foarte umflate. I s-a spus ca are rinichii afectati din cauza ca nu si-a tratat o hipertensiune arteriala mare (19 cu 10) de care el nu stia, pentru ca nu a avut niciun simptom. A fost socant, pentru ca ni s-a spus ca, daca nu ar fi venit nici acum, ar fi putut ajunge la dializa. Sincer, poate si din cauza emotiei, nu am înteles cum poate avea un om hipertensiune arteriala fara sa stie si cum poate aceasta sa afecteze rinichii”. Conf. Dr. Ionut Nistor, medic primar nefrolog, Clinica de Nefrologie, Spitalul Clinic ”Dr. C. I. Parhon”, Iasi: ”La nivel mondial traiesc în momentul de fata peste un miliard de hipertensivi, iar în România sunt în jur de 7-8 milioane de pacienti cu hipertensiune arteriala. Boala cronica de rinichi este prezenta cam la un sfert, daca nu mai mult, din cazurile de hipertensiune arteriala, astfel încât circa doua milioane de români, chiar daca nu stiu lucrul acesta, sufera de boala cronica de rinichi asociata hipertensiunii arteriale (HTA). HTA prin ea însasi genereaza în timp afectarea renala si pe de alta parte exista si viceversa, boala cronica de rinichi determina la rândul ei hipertensiune arteriala, astfel încât se închide un cerc vicios din care pacientul daca nu este tratat corespunzator nu poate sa iasa decât defavorabil. Tensiunea arteriala crescuta este un factor important în etiologia si progresia bolii renale cronice. HTA poate produce alterarea progresiva a structurilor si functiei renale sau poate fi o consecinta a existentei unei boli de rinichi (HTA secundara). Când o persoana sufera de HTA si nu se trateaza, la nivelul rinichiului se produc leziuni ale vaselor, cu irigare defectuoasa si aparitia bolii renale cronice. Practic, hipertensiunea arteriala pune presiune pe glomerulul renal, care se uzeaza în timp. Este cunoscut faptul ca HTA este una dintre cele mai frecvente afectiuni asociate bolii renale cronice, fiind printre principalii factori de risc în aparitia acesteia. Netratata, determina o afectare vasculara la nivelul nefronilor, cu distrugerea consecutiva a acestora si cu afectare renala progresiva. Tocmai de aceea, hipertensiunea arteriala reprezinta a doua cauza principala de boala renala cronica terminala, dupa diabetul zaharat. Ca si în cazul tatalui dvs, pacientul ajunge la medicul nefrolog pentru afectare renala si nu se cunoaste hipertensiv. Circa o treime din cazuri sunt pacienti cu hipertensiune arteriala asimptomatica, mascata care, la debut, nu provoaca niciun fel de simptome desi au valori tensionale crescute. De aceea, trebuie sa ne verificam periodic tensiunea arteriala, chiar daca, aparent, nu avem nicio problema în acest sens. Cu atât mai mult cu cât cazurile de HTA apar la vârste din ce în ce mai tinere, care nu supara în niciun fel dar care, în timp, pot sa duca direct la complicatii precum boala cronica de rinichi. Boala renala cronica este caracterizata prin incapacitatea rinichilor de a asigura functiile normale, cu cresterea „toxinelor” în sângele pacientului. Aceasta are o evolutie progresiva, fiind variabila în functie de diferiti factori, printre care se numara si hipertensiunea arteriala. În stadiul final al bolii, este necesara terapia de substitutie a functiilor renale, respectiv dializa. Pe de alta parte, existenta valorilor crescute ale tensiunii arteriale determina modificari si la nivelul inimii, cu marirea cavitatilor si distrugeri ale vaselor (ateroscleroza). Este stiut faptul ca persoanele cu hipertensiune arteriala netratata risca sa dezvolte în timp insuficienta renala. De aceea, este important ca oricarui pacient depistat cu valori crescute ale tensiunii arteriale sa i se faca examene uzuale de laborator. Printre acestea, se numara masurarea creatininei serice si sumarul de urina, în vederea detectarii proteinuriei. Dar si investigatii de tipul RMN, CT si/sau biopsie renala. Insuficienta renala poate sa apara în momentul în care rinichii nu mai functioneaza normal si nu îsi mai îndeplinesc rolul esential: acela de a elimina toxinele din organism. Alterarea functiei renale se poate produce într-un interval de câteva luni pâna la câtiva ani. Boala renala cronica atrage dupa sine si alte afectiuni, precum anemie, dereglarea concentratiei de colesterol si hipertensiune arteriala. Daca insuficienta renala nu este diagnosticata la timp, singurele variante de tratament care pot tine un pacient în viata sunt dializa si transplantul de rinichi. Insuficienta renala nu apare brusc, ci are o dezvoltare treptata, progresiva, care permite pacientului sa observe atent simptomele si sa ia decizia de a veni la un consult. Simptomele insuficientei renale sau bolii cronice de rinichi sunt: urina închisa la culoare, urinari frecvente, durere în timpul urinarii, dureri de cap, hipertensiune arteriala, picioare si mâini umflate. Pe masura ce boala evolueaza, apar si alte simptome, cum ar fi: greata si voma, dureri în piept, hemoragii severe, precum si dificultati în respiratie. Trebuie sa stiti ca în timp ce efectele hipertensiunii arteriale asupra inimii sunt mai zgomotoase (infarct miocardic acut, accident vascular cerebral), efectele asupra rinichilor sunt mai greu de pus în evidenta, dar la fel de grave, vorbim practic de boala renala cronica si, în timp, de dializa. De aceea, este foarte important ca pacientul sa tina legatura cu medicul sau curant care, în urma investigatiilor facute, poate stabili o schema de tratament”.
