Modificarile legislative din ultima perioada genereaza confuzie si în rândul celor care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Ce se modifica de anul viitor si care sunt aspectele care ramân neschimbate legate de procedura de declarare si taxare a acestor venituri extrasalariale? Potrivit legislatiei în vigoare, contribuabilii persoane fizice din România care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia sa declare veniturile si sa plateasca impozite, taxe, contributii si alte sume la bugetul general consolidate „Ziarul de Iasi” a discutat pe seama acestui subiect cu prof. dr. Costel Istrate, prodecan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, cadru didactic al Departamentului de Contabilitate, Informatica economica si Statistica. Acesta arata ca, daca regula privind contributia la asigurarile sociale (CAS) nu se schimba fata de situatia de dinainte, începând cu anul 2024, regimul privind contributia la asigurarile sociale de sanatate (CASS) se modifica. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt veniturile obtinute din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala care provin din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, brevete de inventie, desene si modele, marci si indicatii geografice etc.). „Regula privind contributia la CAS nu se schimba” Putem identifica doua situatii în calculul si plata impozitului pe venitul din drepturile de proprietate intelectuala, explica profesorul universitar din Iasi. În prima situatie, titularul dreptului de proprietate îsi tine o evidenta completa si determina venitul net în sistem real. În acest caz se întocmeste Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale. În cea de-a doua situatie, titularul dreptului de proprietate intelectuala se bazeaza, pentru stabilirea impozitului, pe platitorul acestor venituri – persoane juridice sau alte entitati, care au obligatia sa tina evidenta contabila. Daca venitul din drepturi de proprietate intelectuala se obtine de la alte persoane, care nu tin evidenta contabila, contribuabilul (persoana care realizeaza venitul) are obligatia sa calculeze impozitul. Baza de calcul este egala cu venitul brut din care se scade cota forfetara de 40-, se completeaza partea de venituri din Registrul de evidenta fiscala si se depune Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale. „Regula privind contributia la CAS nu se schimba fata de situatia dinainte de legea 296/2023: art. 150, al. 2 spune explicit ca «Persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile prevazute la art. 137 alin. (1) lit. b1)», acestea din urma fiind chiar drepturile de proprietate intelectuala. Daca, dimpotriva, persoana care obtine venituri din drepturi de proprietate intelectuala nu realizeaza si venituri din salarii, atunci datoreaza CAS, prin aplicarea cotei de 25- asupra bazei de calcul care se stabileste astfel: pentru veniturile sub 12 salarii minime brute, nu este obligatorie stabilirea si plata CAS, dar contribuabilul poate opta pentru plata contributiei de 25- aplicata venitului net. Pentru veniturile cuprinse între 12 si 24 salarii minime brute, baza de calcul nu poate fi mai mica decît 12 salarii minime brute pe tara, iar pentru veniturile de peste 24 salarii minime, baza de calcul nu poate fi mai mica decât 24 salarii minime brute pe tara minime brute”, ne-a explicat profesorul Costel Istrate. Pe de alta parte, regimul CASS se modifica de anul viitor, spune profesorul universitar. În primul rând, se separa, din punct de vedere al reglementarii, veniturile din activitati independente, pe de o parte, de celelalte venituri, inclusiv cele din drepturi de proprietate intelectuala, pe de alta parte. Aceasta a doua categorie include, pe lânga veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, veniturile din asocierea cu o persoana juridica, venituri din cedarea folosintei bunurilor (de regula, chirii si arenda), venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, venituri din investitii (de exemplu, dobânzi si dividende), venituri din alte surse. Cum se stabileste cât CASS se datoreaza „Punerea împreuna a acestor venituri este utila, deoarece multe reguli se aplica la sumele obtinute din cumularea lor. Persoanele care obtin venituri din a doua categorie (inclusiv drepturi de proprietate intelectuala), din una sau mai multe surse, datoreaza CASS, daca estimeaza pentru anul curent venituri a caror valoare cumulata este cel putin egala cu 6 salarii minime brute pe tara. Pentru stabilirea venitului cumulat care se compara cu cele 6 salarii minime, în cazul drepturilor de proprietate intelectuala, se ia în considerare venitul brut minus cota forfetara de 40-. Baza anuala de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate în cazul persoanelor care realizeaza venituri din cea de-a doua categorie (inclusiv din drepturi de proprietate intelectuala) o reprezinta: nivelul a 6 salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe tara inclusiv si 12 salarii minime brute pe tara; nivelul de 12 salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe tara inclusiv si 24 de salarii minime brute pe tara; nivelul de 24 de salarii minime brute pe tara, în cazul veniturilor realizate cel putin egale cu 24 de salarii minime brute pe tara”, arata profesorul Istrate. Regim fiscal mai favorabil decât la veniturile din activitati independente El remarca faptul ca persoanele care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala si din alte surse care se încadreaza în a doua categorie amintita mai sus beneficiaza de un regim fiscal mai favorabil la CASS decât persoanele care obtin venituri din activitati independente, pentru care plafonul maxim este de 60 de salarii minime. Platitorii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala, din arenda sau din asocieri cu persoane juridice stabilesc contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de catre beneficiarul venitului, prin aplicarea cotei de 10- asupra bazei de calcul. „CASS aferenta drepturilor de proprietate intelectuala se retine, deci, de platitorul de venit, care trebuie sa tina seama si de încadrarea în plafoanele de 6, 12 sau 24 salarii minime brute. Daca o persoana realizeaza venituri de la mai multi platitori, atunci Codul fiscal stabileste un sistem de declarare si plata care va implica si depunerea unei declaratii unice de catre beneficiarul veniturilor respective. În aceasta declaratie se cumuleaza veniturile din toate sursele si se face regularizarea, daca este cazul. Daca persoanele fizice care obtin venituri din a doua categorie (inclusiv din drepturi de proprietate intelectuala) realizeaza un venit net anual cumulat sub nivelul a 6 salarii minime brute pe tara, iar în anul fiscal precedent nu au realizat venituri din salarii si asimilate salariilor pentru care datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate la un nivel cel putin egal cu 6 salarii minime brute pe tara în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile (sau nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate), acestea datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate la o baza de calcul egala cu 6 salarii minime brute pe tara”, a concluzionat profesorul universitar.
