Înca de pe vremea când îsi tocea coatele pe bancile facultatilor si era tânar si ferice, i-am asociat figura, n-as putea spune exact de ce, cu cea a cardinalului Richelieu. De statura potrivita, slabut, cu o fata ascetica, de culoarea pergamentului, ascunzându-se în spatele unor ochelari fumurii si a unei barbute esoterice, Mirel Cana, alias Serban Alexandru, sau viceversa, mi-a creat la început impresia unui personaj livresc, paradoxal, ce tese în (...)
