Cancelarul Olaf Scholz, care încearca sa reduca numarul solicitantilor de azil si sa stavileasca popularitatea în crestere pentru extrema dreapta, a convenit marti cu sefii celor 16 landuri germane asupra unor politici mai dure în materie de migratie, ceea ce pune capat reglementarilor permisive din epoca predecesoarei sale în functie, Angela Merkel. Decizia guvernului german vine, pe de alta parte, la câteva ore dupa ce Italia a dezvaluit propriul plan în materie de combatere a imigratiei ilegale: va construi în Albania centre de primire a azilantilor pentru cei care sosesc pe mare, o decizie care este intens criticata, relateaza Reuters si The Guardian. Guvernul lui Olaf Scholz a convenit marti, dupa discutii-maraton, asupra unor masuri care sa faciliteze deportarea migrantilor si sa faca în primul rând din Germania o destinatie mai putin atractiva, în contrast puternic cu politica Berlinului - perceputa ca fiind una a usilor deschise - din timpul fostului cancelar Angela Merkel. Uniunea Europeana încearca sa revizuiasca normele privind azilul si migratia în cadrul blocului european pentru a reduce migratia ilegala, iar tarile membre încearca sa încheie propriile acorduri, Roma anuntând, de pilda, luni, ca va construi centre în Albania pentru a gazdui migrantii pe mare care încearca sa ajunga în Italia. Întâlnirea de la Berlin a lui Olaf Scholz cu liderii landurilor germane a avut ca scop obtinerea sprijinului acestora pentru masuri mai restrictive si abordarea nemultumirii autoritatilor locale, care se plâng ca fondurile publice sunt putine si infrastructura de care dispun este supraîncarcata. Ca urmare, guvernul lui Scholz a fost de acord sa plateasca landurilor si municipalitatilor 7.500 de euro pentru fiecare refugiat începând de anul viitor si sa faca o plata în avans de 1,75 miliarde de euro în prima jumatate a anului 2024. Liderul landului central Hessa a estimat volumul total al ajutorului la 3,5 miliarde de euro. MAI PUTINE AJUTOARE ÎN BANI Pe de alta parte, autoritatile germane urmeaza sa economiseasca aproximativ 1 miliard de euro prin reducerea beneficiilor pentru solicitantii de azil, de exemplu prin dublarea perioadei de timp pâna când acestia trebuie sa astepte pentru a primi toate ajutoarele sociale. Autoritatile locale discuta despre reducerea ajutoarelor în bani acordate solicitantilor de azil, despre care criticii spun ca sunt trimise acasa sau folosite pentru a plati traficantii, si înlocuirea lor cu altfel de beneficii materiale. "Obiectivul nostru comun este de a împinge înapoi migratia ilegala", a declarat Scholz, dupa ce a descris acordul la care a ajuns cu liderii landurilor drept un "moment istoric". Verzii, care fac parte din coalitia guvernamentala, au declarat ca reducerea beneficiilor sociale echivaleaza cu a-i lasa pe solicitantii de azil sa traiasca în saracie. "Acest lucru va creste pur si simplu tensiunile sociale si va face ca integrarea sa fie si mai dificila", a declarat pentru Die Zeit Julian Pahlke, expertul în migratie al Partidului Verzilor. Guvernul german a convenit, pe de alta parte, asupra unor modificari ale normelor existente pentru a permite solicitantilor de azil sa intre mai rapid în câmpul muncii si pentru a-i condamna pe traficantii de persoane la pedepse mai mari cu închisoarea. De asemenea, guvernul federal a fost de acord sa analizeze daca procedurile de azil s-ar putea desfasura în afara Uniunii Europene, desi Scholz si-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea constitutionala a acestui lucru si nu crede ca tarile terte respective ar fi de acord. DE CE MIGRATIA A DEVENIT O PROBLEMA PENTRU GERMANIA Îngrijorarea cu privire la imigratia ilegala în Germania a sporit pe masura ce numarul celor care solicita azil a crescut, stimulat de cei un milion de refugiati ucraineni care au sosit în tara dupa ce Rusia si-a început razboiul, în februarie anul trecut. Aproximativ 230.000 de persoane au solicitat azil în Germania în primele noua luni ale anului 2023, mai multe decât în întregul an 2022, desi mult mai putine decât în 2016-2017. Sunt persoane care sosesc, în principal din Siria, Afganistan si Turcia. Alternativa pentru Germania, de extrema dreapta, acum pe locul al doilea în sondajele de opinie la nivel national, în fata tuturor celor trei partide din coalitia de centru-stânga a lui Scholz, a fost primul partid care a exploatat preocuparile legate de migratie. Scholz a declarat luna trecuta în parlament ca fortele democratice ale tarii trebuie sa se uneasca pentru a aborda probleme precum migratia, ca sa contracareze "asa-numita 'Alternativa', care este în realitate un comando pentru demolare". Cabinetul de centru-stânga al lui Scholz a adoptat deja o lege care faciliteaza deportarea membrilor organizatiilor criminale si perchezitionarea locuintelor migrantilor pentru a le stabili identitatea. Cancelarul si ministrul sau de interne, Nancy Faeser, au facut lobby pe lânga guvernele africane pentru a ajunge la acorduri care sa încurajeze migratia legala si sa ajute la acoperirea deficitului de forta de munca al tarii, permitând în acelasi timp Germaniei sa trimita înapoi migrantii care sosesc ilegal. ROMA IA PRIN SURPRINDERE COMISIA EUROPEANA Încercarile UE de a înfiinta centre de procesare a solicitarilor de azil în Africa de Nord, în urma crizei migratiei din 2015, au esuat din cauza unor probleme juridice, de securitate si umanitare. Dar ideea a fost reluata în Europa, mai întâi de Marea Britanie, odata cu acordul cu Rwanda din 2022, iar, luni, de Roma. Premierul italian Giorgia Meloni a dezvaluit luni un acord separat privind migratia, care ar implica construirea de centre de primire în Albania pentru mii de persoane care sosesc pe mare. Marti, Giorgia Meloni a declarat pentru ziarul Il Messaggero ca aceste planuri ar putea servi drept "model de cooperare între tarile UE si cele din afara UE". Acordul lui Meloni ar avea ca rezultat initial centre de migratie care vor gazdui aproximativ 3.000 de persoane, dar în cele din urma vor procesa pâna la 36.000 de persoane pe an. Meloni spune ca planul este necesar pentru a reduce sosirile de migranti pe mare în Italia, care au crescut cu 65- fata de aceeasi perioada a anului trecut. Întelegerea lui Meloni cu omologul sau albanez Edi Rama a provocat consternare în rândul unor personalitati de rang înalt din UE, sustine The Guardian. Persoane din interior au declarat, potrivit publicatiei britanice, ca executivul european a fost anuntat cu doar "o ora înainte" despre acest acord. Un oficial a descris-o ca fiind o miscare "urâta" din partea lui Meloni, care vine în ajunul negocierilor finale cu privire la reglementarile privind migratia, menite sa ofere solutii pentru Italia, Grecia si alte tari de frontiera care s-au confruntat cu cresteri mari ale migratiei ilegale. Planul ei a fost comparat cu eforturile controversate ale guvernului britanic de a trimite mii de solicitanti de azil în Rwanda, eforturi îngreunate de obstacole juridice. Un purtator de cuvânt al Comisiei Europene a declarat ca a solicitat detalii din partea Italiei, dar a avertizat ca Roma va trebui sa se asigure ca orice "aranjament respecta pe deplin legislatia UE si internationala". DECIZIA ITALIEI, CRITICATA DUR DE ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE ONG-urile au criticat aspru planurile Italiei de a crea centre în Albania pentru a gazdui solicitantii de azil. Comitetul International de Salvare a calificat acordul dintre Roma si Tirana drept "o noua lovitura" pentru solidaritatea UE. Directorul sau principal pentru pentru Europa a descris acest acord ca fiind "dezumanizant" si a declarat ca "toata lumea are dreptul fundamental de a solicita azil - indiferent de locul de unde provine sau de modul în care a ajuns". "Cea mai recenta decizie a Italiei face parte dintr-o tendinta îngrijoratoare care submineaza acest drept - concentrându-se pe împiedicarea oamenilor de a ajunge în Europa, mai degraba decât pe primirea lor cu demnitate si respect", a spus oficialul. Organizatia Médecins Sans Frontières a declarat, la rândul sau, ca acordul este"cu un pas mai departe" de acordurile anterioare încheiate între tarile UE si Turcia, Libia si Tunisia. "Scopul nu mai este doar de a descuraja plecarile, ci de a împiedica în mod activ ca persoanele care fug si cele salvate pe mare sa obtina un acces sigur si rapid pe teritoriul european, ocolind astfel obligatiile de protectie si salvare consacrate de dreptul international si de conventiile europene", a precizat organizatia într-un comunicat. "Refuzul accesului pe teritoriul italian, gestionarea extrateritoriala a cererilor de azil, aplicarea procedurilor accelerate la frontiera si retinerea persoanelor într-o tara terta reprezinta un nou atac la adresa dreptului la azil. Aceste initiative reproduc politicile de limitare si descurajare care s-au dovedit a fi ineficiente pe termen lung, dar capabile sa sporeasca suferinta a mii de persoane", spune organizatia Medici fara Frontiere. Giorgia Linardi, purtator de cuvânt al ONG-ului de salvare Sea-Watch, a declarat ca acest acord reprezinta "un nou atac frontal al guvernului italian la adresa dreptului international si al UE în materie de azil, exploatând dorinta de recunoastere internationala si fragilitatea tarilor terte pentru a se sustrage responsabilitatilor sale în materie de azil".
