Un pensionar a ajuns dupa gratii, dupa ce a înselat statul cu aproape un milion de lei. În prima instanta, primise o pedeapsa situata la jumatate din minimul prevazut de lege, întrucât începuse sa returneze banii. Decizia i-a indignat pe procurori, care au cerut înasprirea pedepsei. Ieseanul returnase doar 200 de lei. Petru Zapalii a ajuns pentru prima oara în viata în fata judecatorilor din postura de inculpat în iunie 2020, fiind acuzat de evaziune fiscala în forma continuata. Fapta fusese comisa în perioada 2013-2014, pe când Zapalii administra o firma specializata în comertul cu ridicata de lemn, materiale de constructii si echipamente sanitare. În aceasta perioada, a înregistrat în contabilitatea firmei 24 de achizitii fictive de la trei firme, valoarea acestora ridicându-se la 3,1 milioane lei. Firma lui Zapalii avusese chipurile nevoie de o masina de cusut saci, de o cabina de tractor, de faina sau de o instalatie de erbicidat. Prejudiciul adus statului prin achizitiile fictive s-a ridicat la 941.000 lei, reprezentând TVA si impozit pe profit neplatit. Conform legii, înregistrarea de operatiuni fictive în actele contabile reprezinta evaziune fiscala si se pedepseste cu închisoarea pe un termen cuprins între 2 si 8 ani. Daca prejudiciul produs bugetului consolidat al statului depaseste echivalentul a 100.000 euro, cum era si cazul lui Zapalii, limitele pedepsei se majoreaza cu 5 ani. În fata magistratilor Tribunalului, inculpatul si-a recunoscut fapta si a depus la dosar sase caracterizari favorabile, fisa de cazier judiciar care era pâna atunci nepatata, dar si o chitanta care atesta plata a 200 de lei catre Ministerul Finantelor. Dupa finalizarea inspectiei fiscale ce daduse în vileag evaziunea, Zapalii a stornat achizitiile fictive. Faptul nu a fost luat în considerare de judecatori, care au aratat ca anularea operatiunilor nu anula si raspunderea penala. În stabilirea pedepsei, judecatorii au luat în calcul vârsta de 66 de ani a lui Zapalii, faptul ca acesta nu avea antecedente penale, ca încercase recuperarea prejudiciului, ca si recunoasterea vinei. Zapalii a beneficiat astfel atât de o reducere cu o treime a limitelor pedepsei, corespunzatoare recunoasterii, cât si de circumstanta atenuanta a „eforturilor depuse de infractor pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii”, care au condus la alta reducere de o treime. Ca urmare, magistratii Tribunalului au stabilit o pedeapsa de 3 ani si 6 luni de detentie. Zapalii a fost obligat si la plata prejudiciului produs, plus dobânda legala, începând cu mai 2014. Sentinta a fost atacata de procurorii Parchetului de pe lânga Tribunal, care au contestat retinerea circumstantelor atenuante în favoarea inculpatului. „Achitarea sumei modice de 200 lei dintr-un prejudiciu de 941.249 lei adus bugetului de stat nu se înscrie pe linia unor eforturi care sa fie de natura sa diminueze consecintele infractiunii si care sa justifice coborârea limitelor pedepsei principale sub minimul prevazut de lege, aceasta conduita fiind un demers minim”, au aratat procurorii. Ei au cerut o pedeapsa de cel putin 4 ani si 8 luni de închisoare, corespunzatoare unei singure reduceri cu o treime a limitelor legale. Argumentul a fost acceptat de magistratii Curtii de Apel. Legal, nu este necesara recuperarea integrala a prejudiciului pentru a beneficia de circumstante atenuante, dar suma de doar 200 de lei a fost apreciata de judecatori ca infima. „Recuperarea sumei de 200 lei dintr-un prejudiciu de 941.249,54 lei nu poate fi apreciata ca reprezentând o dovada serioasa a eforturilor depuse de inculpat pentru repararea prejudiciului produs prin comiterea infractiunii”, au apreciat magistratii. Ei au decis majorarea pedepsei în sensul dorit de procurori, pâna la 4 ani si 8 luni de închisoare.
