La cinci ani dupa ce actualul presedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si-a declarat intentia de a conduce un executiv „geopolitic” al UE, ambitia Bruxelles de a-si extinde puterea globala intra în coliziune cu realitatea politica interna a Uniunii. Un an plin de anxietate din cauza alegerilor O analiza Eurasia Group prezinta riscul ca în loc de o UE geopolitica sa apara, dupa alegeri, o Uniune ”insulara”. Europa are în fata un an plin de anxietate din cauza alegerilor – atât în Uniunea Europeana însasi, cât si în Statele Unite. Acasa, se pare ca alegerile pentru Parlamentul European programate pentru iunie nu vor aduce o majoritate populista chiar daca partidele eurosceptice vor avea câstiguri substantiale, iar centrul va pierde teren fata de ultimul vot din 2019. Partidele aflate acum la guvernare din Franta si Germania sunt probabil sa se descurce în mod deosebit de prost, ceea ce aproape sigur va slabi si mai mult autoritatea cancelarului german Olaf Scholz si a presedintelui francez Emmanuel Macron. Deja Olaf Scholz guverneaza de mult timp cu o coalitie instabila, iar recenta criza fiscala a Germaniei îi diminueaza si mai mult capacitatea de a influenta politicile ambitioase ale UE. Emmanuel Macron, la rândul sau, nu este lipsit de ambitie, dar se confrunta cu propriile provocari interne, iar Franta nu poate conduce în lipsa Germaniei. În plus, noile guverne netestate si potential instabile din tarile membre mari, cum ar fi Spania si Polonia, se vor preocupa în mare parte de propriile lor probleme si societati polarizate. Dupa alegerile din 2023, care au adus populistii pro-rusi la putere în Slovacia si au oferit o victorie pentru extrema dreapta în Tarile de Jos, probabil ca curentele nationaliste din bloc se vor dezvolta si ele. Se asteapta ca alegatorii din Austria, Belgia si Portugalia vor sustine partidele nationaliste. Tendinta este deja extrem de evidenta în Germania, unde AfD poate atinge cote si mai mari înaintea alegerilor interne din 2025. Aceste realitati politice vor îngreuna masiv alinierea tarilor membre la gama larga de provocari tematice cu care UE urmeaza sa se confrunte în acest an. Testele de solidaritate: Ucraina, migratie, economie În primul rând, pozitionarea UE în spatele Ucrainei si împotriva Rusiei ar putea deveni mult mai grea decât înainte. În special actiunea de extindere a UE catre Ucraina, care se confrunta deja cu nemultumirea unor state membre, va deveni din ce în ce mai dificila pe masura ce statele vor deveni constiente ce impact va avea aderarea Ucrainei. În al doilea rând, migratia ar putea sa reapara ca o forta destabilizatoare, mai ales având în vedere reformele inadecvate ale UE la sistemul sau de azil. Încercarea de a înlatura imigratia ilegala prin cumpararea de bunavointa de la paznicii de la periferia Europei, asa cum a facut blocul în trecut cu Turcia, nu va face altceva decât sa demonstreze ca UE trece cu vederea excesele guvernelor nedemocratice – si nici nu va rezolva problemele de baza. În al treilea rând, se preconizeaza ca economia UE va avea probleme în acest an, adaugând mai multa importanta încercarilor Bruxelles-ului de a consolida competitivitatea continentului. Pe masura ce economiile majore se grabesc sa conduca tranzitia industriala verde si digitala, UE risca sa patroneze ample decalaje interne, si sa si ramâna si mai în urma Chinei si Statelor Unite. Mai mult, pe cursdeguvernare
