Situatia prezentata de Guvern în sesizarea depusa la CCR privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala între Guvern si Parlament pe tema motiunii de cenzura nu presupune si nici nu conduce la existenta unui astfel de conflict între autoritati ale statului, în sensul Constitutiei si al legislatiei subsecvente, afirma presedintele Camerei Deputatilor, liderul PNL Ludovic Orban, în punctul de vedere separat transmis Curtii Constitutionale, propunând respingerea sesizarii depuse de Executiv. ”Constatam ca situatia prezentata în sesizare nu presupune si nici nu conduce la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala între autoritati ale statului, în sensul Constitutiei si al legislatiei subsecvente si, ca urmare, propunem respingerea sesizarii.”, afirma Orban la finalul unei argumentatii de 15 pagini transmisa Curtii. Ludovic Orban constata ca autorul sesizarii sustine „existenta unui conflict juridic de natura constitutionala între Parlamentul României, pe de o parte, si Guvernul României, pe de alta parte, nascut din încalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul în care a fost initiata si depusa motiunea de cenzura, respectiv din încalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul în care motiunea de cenzura initiata si depusa contrar Constitutiei a fost comunicata ulterior Guvernului”. Referitor la obiectiile Guvernului în legaturp cu smenaturile de sustinere a motiunii, presedintele Camerei afirma ca ”pâna la momentul depunerii prezentului punct de vedere, nici un deputat sau senator nu si-a contestat semnatura prezentata în sprijinul motiunii de cenzura depuse si, respectiv, nici nu si-a retras semnatura, desi acestia au avut oportunitatea de a anunta plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului cu ocazia sedintei în cadrul careia a fost citita motiunea de cenzura ce face obiectul prezentei cauze” si ca, ”mai mult decât atât, initiatorii motiunii de cenzura au actionat de maniera reconfirmarii sprijinului acordat acestui demers parlamentar, depunând si în forma originala semnaturile comunicate anterior prin mijloace electronice conform practicii parlamentare contemporane determinate de contextul epidemiologic actual provocat de pandemia de COVID-19”. ”Observam astfel ca, în sustinerea sesizarii, autorul invoca ratiuni proprii si interpretari in extenso ale unor prevederi constitutionale si regulamentare redactate în mod exhaustiv, iar aceste interpretari personale în drept sunt lipsite de fundament juridic”, considera Orban, adaugând ca ”solicitarea autorului sesizarii de a verifica îndeplinirea conditiilor de constitutionalitate extrinseca asociate institutiei juridice a motiunii de cenzura, act eminamente politic al deputatilor si senatorilor, nu se circumscrie în sfera conflictului juridic de natura constitutionala”. În opinia sa, comunicarea catre Guvern a motiunii de cenzura de catre presedintele Camerei Deputatilor a avut loc în acord cu prevederile regulamentare incidente, din perspectiva colaborarii loiale între Parlament si Guvern, el invocâd decizii aleCurtii Constitutionale referitoare la termenul de prezentare în Parlament a unei motiuni de cenzura. ”Comunicarea motiunii de cenzura realizata de presedintele Camerei Deputatilor ulterioara momentului depunerii ar fi trebuit sa genereze neajunsuri ori chiar sa provoace prejudicii Guvernului, afectând astfel echilibrul dintre cele doua puteri ale statului. Din analiza continutului sesizarii, constatam însa ca autorul acesteia nu descrie o relatie de cauzalitate între actele, faptele, actiunile sau inactiunile care ar fi fost în competenta presedintelui Camerei Deputatilor si la care acesta ar fi recurs sau de la care s-ar fi abtinut, dupa caz, si afectarea drepturilor ori competentelor constitutionale ale autoritatii executive, cu consecinta împiedicarii functionarii normale a acesteia si/sau a declansarii blocajului institutional. În sesizare se observa ca doar sunt prezumate, ipotetic, „abuzuri din partea Parlamentului” si consideratii asociate de natura teoretica, argumentatii care în opinia noastra nu pot demonstra în mod neunivoc existenta unui conflict institutional. În acest context, apreciem ca nu poate fi retinuta în sarcina presedintelui Camerei Deputatilor nicio pozitionare expresa sau implicita care sa determine tergiversarea ori blocarea dezbaterii motiunii de cenzura”, afirma Ludovic Orban. Comform documentului transmis de el la CCR, ”nu poate fi retinut ca fiind neconstitutional si neloial comportamentul Parlamentului, prin presedintele Camerei Deputatilor, din perspectiva modalitatii de comunicare catre Guvern a motiunii de cenzura”. Guvernul a solicitat miercurea trecuta Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala între Parlamentul României, pe de o parte, si Guvernul României, pe de alta parte, nascut din încalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul în care a fost initiata si depusa motiunea de cenzura USR PLUS - AUR, respectiv din încalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul în care motiunea de cenzura initiata si depusa contrar Constitutiei a fost comunicata ulterior Guvernului. În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat ca a încalcat prevederile constitutionale pentru ca nu a comunicat Guvernului motiunea în ziua în care a fost depusa si pentru ca ulterior a comunicat o motiune ”initiata si depusa cu nerespectarea conditiilor constitutionale privind numarul minim de semnaturi valide”. Documentul face referire la ”comportamentul neconstitutional si neloial al Parlamentului prin Presedintele Camerei Deputatilor”. Surse din cadrul CCR au declarat, marti, pentru News.ro, ca sesizarea ar putea fi discutata abia dupa Congresul PNL din 25 septembrie. Pâna în 15 setembrie partile aveau termen sa prezinte punctele de vedere. Si presedintele Senatului, Anca Dragu, a prezentat, miercuri, punctul de vedere al institutiei în legatura cu sesizarea Guvernului privind motiunea de cenzura. ”E un conflict politic mai degraba, care, de la nivelul Guvernului, se doreste a se transforma într-un conflict juridic de natura constitutionala”, a declarat Anca Dragu.
